Suntem ceea ce mâncăm, când mâncăm și cum mâncăm

În țările bogate s-a ajuns deja în situația ca numărul celor care mor din cauza excesului de mâncare, al îmbuibării, să fie mai mare decât al celor care mor din cauza mâncării prea puține.

De fapt, în țările dezvoltate aproape că putem spune că nu mai există cazuri de oameni care să moară din cauză că nu au ce mânca...

În schimb, în țările dezvoltate numărul persoanelor care au probleme din ce în ce mai grave, din cauza excesului de mâncare, al îmbuibării, este foarte mare și mereu în creștere.

Aceasta din cauză că gurmanzii îşi sapă singuri mormântul cu dinţii mâncând.

Materialul de faţă are scopul de a îndemna la un proces de reflecţie profundă asupra faptului că sănătatea şi viaţa noastră depinde, în mare măsură 1) de ceea ce mâncăm, 2) de cum mâncăm şi 3) de când mâncăm.

O veche filozofie indiană, Ayurveda, spune că „Eşti ceea ce mănânci”, iar faimosul gastronom de origine franceza din secolul al 19-lea, Jean Anthelme Brillat-Savarin a lansat dictonul „Spune-mi ce mănânci ca să-ţi spun cine eşti”.

În acelaşi sens, Dr. Kirschner, în Live Food Juice, precizează că „Alimentele pe care le consumaţi determină în mod semnificativ longevitatea – sau cât de mult vă veţi bucura de viaţă şi cât de reuşită va fi viaţa pe care v-o faceţi singuri.”. (Dr. Kirschner, Live Food Juice)”.

Distribuie articol

În zilele noastre, marele pericol pentru sănătatea şi viaţa noastră este cauzat cel mai mult de faptul că noi înşine

1) nu respectăm unele reguli elementare de alimentaţie raţională, și

2) nu suntem conştienţi de faptul că „Boala este cu mult mai scumpă decât menţinerea sănătăţii.” (Robert Morse, medic american, specialist în medicină naturistă şi iridologie).

Ajungem astfel la cruda realitate conform căreia „Jumătate din viaţă ne cheltuim sănătatea pentru avere, iar în cealaltă jumătate, cheltuim averea pentru sănătate.” (Voltaire) și „Medicii toarnă medicamente despre care nu ştiu mai nimic, cu scopul de a vindeca boli despre care ştiu şi mai puţin, în oameni despre care nu ştiu nimic.” (Voltaire).

Uităm că „Trebuie să mâncăm ca să trăim, nu să trăim ca să mâncăm.” (Moliere) sau, altfel spus, „Omul trebuie să mănânce pentru a trăi, nu să trăiască pentru a mânca.” (Benjamin Franklin).

Oamenii ignoră, iar statul permite, publicitatea mincinoasă şi agresivă prin care „Frumoase la vedere şi plăcute la mâncare sunt produsele care ne omoară.” (Biblia, Sfântul cuvios Eftimie), iar gastronomia, în loc să fie arta de a folosi hrana pentru a crea fericirea, a ajuns mijlocul prin care se câştigă banii pe seama sănătăţii populaţiei.

Ce mâncăm, când mâncăm și cum mâncăm ne influențează, decisiv, atât corpul, cât și mintea.

Masa de seară ar trebui servită până în ora 18, cu patru sau cinci ore înainte de a ne culca, pentru ca stomacul să ne fie gol atunci când începem să dormim.

Nerespectarea acestei „reguli de aur” este cauza care face ca numeroase persoane să ajungă supraponderale.

De fiecare dată când cineva serveşte masa după ora 18 ar trebui să se gândească și la faptul că „Pinguinii sunt rândunicile care au mâncat după 6 seara.” (Anonim)

Pentru ca procesul de digestie și de absorbție să decurgă cu efecte benefice maxime pentru organism este necesar să mestecăm fiecare îmbucătură de 30 - 50 de ori, până când mâncarea se transformă într-o pastă.

Dacă nu se mestecă temeinic, cea mai mare parte a mâncării pe care o consumăm se va elimina, fără a fi absorbită.

Dacă mesteci mai mult, beneficiile sunt numeroase și deosebit de importante, dintre care sunt de menționat: te simți mai plin, din mai puțină mâncare; foamea va dispărea cu mai puțină mâncare; are loc o foarte bună digerare și absorbție hranei; crește gradul de detoxificare intracelulară; enzimele de revitalizare lucrează din plin etc.

Fructele trebuie consumate cu 30 - 40 de minute înainte de masă. Fructele consumate după masă vor aduce un aport excesiv de carbohidrați, ceea ce va produce creșterea greutății corporale.

Fructele, ca și legumele și zarzavaturile consumate, trebuie să fie dintre cele locale, pe baza concepției că organismul nostru și mediul în care trăiește sunt inseparabile.

Alimentația trebuie să se bazeze pe 85% alimente de origine vegetală și 15% alimente de origine animală, nu mai mult de 80 - 120 de grame pe zi.

În unele studii se recomandă un necesar de proteine de aproximativ de un gram de proteine per un kilogram de greutate corporală.

Între mese nu mai trebuie mâncat nimic, cu excepția fructelor.

Controverse mari sunt și cu privire la consumul optim de APĂ zilnic.

Recomandările sunt foarte diferite, unele cu adevărat hazardante, lipsite de orice temei științific.

În frecvente cazuri se recomandă un consum de 2 litri pe zi, despre care unii spun „de lichide”, alții spun „de apă”.

Din ceea ce am citit în lucrările de specialitate ale unor elite cu recunoaștere pe plan mondial (și am citit foarte mult și pe această temă) îmi permit să exprim următoarele esențe, pe care le aplic:

1. Nu este corect să se recomande 2 litrii de apă zilnic pentru „o persoană” din cauză că „o persoană” este și de 60 de kg. și tot „o persoană” este și de 120 de kilograme.

Corect este să se recomande 0.020 litrii pentru un kilogram corp.

Spre exemplu, o persoană de 100 kg va trebui să consume 100 kg x 0.020 l = 2 litrii de apă, iar o persoană de 60 kg va trebui să consume 60 kg x 0,020 ml = 1,2 litrii de apă.

2. Așa după cum am mai arătat, apa nu poate fi înlocuită de alte lichide, în special de ceai, cafea, băuturi carbogazoase (preparate din apă, cafeină, agenți aromatizați și mult zahăr, elemente dăunătoare organismului) și bere.

Atunci când consumăm aceste „alte lichide” decât apă, ele nu numai că nu efectuează o hidratare a corpului, ci, dimpotrivă, o deshidratare prin aceea că jefuiesc celulele și sângele de apă.

Deci, pe un kilogram corp, trebuie consumat 0.020 litrii de apă și nu de „lichide”.

3. Din cantitatea optimă de apă necesară organismului fiecăruia, în funcție de greutatea sa corporală, în jur de o treime trebuie băută înainte, cu circa o oră, de fiecare din cele 3 mase principale ale zilei. Apa, consumată cu o oră înainte de fiecare masă, va umple o parte din stomac și va diminua pofta de mâncare.

4. În timpul mesei trebuie evitat să bem apă din cauză că aceasta va dilua enzimele digestive din stomac, făcând dificilă digerarea și absorbția hranei.

5. Un consum prea mare de apă are ca efect „intoxicaţia cu apă”, ceea ce conduce la „hiponatremie”, adică la un nivelul redus de sodiu din sânge care, în lipsa unui tratament, poate favoriza apariţia unor complicaţii grave, chiar fatale.

Spre exemplu, nu trebuie uitat faptul elementar, cunoscut dintotdeauna de românii agricultori, inclusiv de cei neștiutori de carte, că udările în exces ale plantelor duc la putrezirea rădăcinilor și, pe cale de consecință, la uscarea plantei. Cam așa este și cu „omul al cărui organism este inundat cu apă”, exprimat medical prin noțiunea de „intoxicat cu apă”.

7. Desigur că și cantitatea de apă consumată depinde de mai mulți factori, precum: temperatura mediului ambiant; activitatea desfășurată; alimente, fructele și celelalte lichide consumate etc.

Între post și longevitate s-a dovedit că există o corelație, în sensul că oamenii care respectă posturile se bucură de o sănătate și de o longevitate mai bună.

Studiile științifice au demonstrat, în unanimitate, că oamenii care mănâncă mai puține calorii sunt și mai sănătoși și trăiesc mai mult.

La fel s-a demonstrat că „foamea, până când stomacul ajunge să fie gol și să rămână gol circa 10 – 15 ore” este foarte sănătoasă.

Postul cu „foamea. până când stomacul ajunge să fie gol și să rămână gol circa 10 – 15 ore” se poate realiza zilnic, timp pe circa 14 - 15 ore, (1) între ultima masă de seară, care trebuie să fie în jur de ora 17:00 - 17:30 și (2) până la masa de dimineață, de a doua zi, din jurul orelor 7:30 – 8:00.

Prin acest mini-post se obțin importante efecte benefice, exprimate prin auto-curățarea celulară, detoxificarea din celulele corpului, eliminarea substanțelor toxice (a gunoaielor) din organism etc.

În condițiile abordăm foamea cu o atitudine pozitivă, ca un lucru benefic pentru sănătate, ne vom obișnui cu acest mini-post și nu va mai fi o problemă să o ținem.

Eu m-am obișnuit așa de bine cu acest „mini-post zilnic”, pe care îl practic de câțiva ani, încât acum mi se pare ceva firesc, normal, fără ca dimineața să mă simt ca un om care suferă de foame.

Mai greu a fost până când mi-am fixat în minte (setarea mentală pozitivă) ideea că această mini-înfometare este un lucru foarte benefic pentru sănătate, că pe perioada acesteia intră în acțiune detoxificarea intracelulară și că enzimele de revitalizare lucrează din plin.

De un folos foarte mare în atingerea acestui scop așa de benefic mi-au fost cele circa 30 de cărți citite, pe teme de sănătate, dintre care se remarcă cele 3 cărți ale lui Hiromi SHINYA, prezentate în bibliografie.

Cu toate că persoanele care nu se hrănesc sănătos sunt conştiente de acest lucru, ele se gândesc numai la ospeţe bogate, deşi îmbuibarea le îmbolnăveşte şi le întunecă mintea.

Horațiu, (65 î.Hr. – 8 î.Hr.), care a fost unul din cei mai importanți poeți romani din „perioada de aur” a literaturii romane, a avertizat oamenii, cu peste 2.000 de ani în urmă, asupra faptului că (1) sănătatea şi fericirea fiecăruia depinde, în foarte mare măsură, de ce mănâncă, cum mănâncă şi când mănâncă fiecare, şi (2) că îmbuibarea, în special de la ospeţele bogate şi frecvente, este foarte periculoasă pentru sănătate şi viaţă.

„Corpul împovărat de viciile de aseară apasă greu asupra sufletului şi ţintuieşte la pământ scânteia divină a minţii”. (Horatius, Satirae, 2, 2, 79 sqq).

În context:

„Aduceţi-vă aminte, ce bine vă simţiţi

Pe când stăteaţi la masă hrăniţi, nu îndopaţi.

Dar azi, atâtea feluri, ba fierte, ba prăjite,

Atâtea scoici, cu sturzii de-a valma înghiţite,

Atâtea dulci bucate, stomacul tău prea plin

În fiere le preschimbă şi scurgeri de venin.

Priveşte-ţi musafirii cu cât nesaţ mănâncă,

Şi cât de galbeni pleacă!

Mai poartă-n burtă încă

Mâncărurile de-aseară şi-ngreunaţi cum sunt

Scânteia sacră-a minţii o-ngroapă la pământ.”

În condiţiile în care „boala este cu mult mai scumpă decât menţinerea sănătăţii”, problema unei alimentaţii sănătoase devine o problemă majoră pentru fiecare persoană, pentru întreaga societate și, în special, pentru conducerea societăţii.

Pentru că sănătatea reprezintă nouă zecimi din orice fericire (iar uneori chiar 100%), frecvent s-a ajuns în situaţia ca numeroşi săraci să fie mai sănătoşi şi mai fericiţi decât bogații-îmbuibați, şi aceasta pentru că „pe săraci foamea ia făcut să fie sănătoşi” , iar „pe bogații-necumpătați îmbuibarea ia îmbolnăvit, le-a întunecat mintea şi le-a produs moartea”.

În zilele noastre, marele pericol pentru sănătate este cauzat cel mai mult de faptul că noi înşine nu respectăm unele reguli elementare de viaţă sănătoasă, printr-o alimentație rațională, precum cele redate în continuare prin următoarele citate:

Arthur Schopenhauer a exprimat în mod strălucit adevărul axiomatic conform căruia (Sublinierile îmi aparţin) „Fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate”, iar sănătatea depinde de ce mâncăm, când mâncăm şi cum mâncăm, fapt pentru care trebuie să ne hrănim sănătos, nu cu îmbuibarea care ne îmbolnăveşte, ne întunecă mintea şi ne produce moartea ! „Nouă zecimi, cel puţin, din fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate. Căci în primul rând buna noastră dispoziţie de ea depinde. Acolo unde sănătatea este prezentă, circumstanţele cele mai neplăcute şi cele mai potrivnice par mai uşor de suportat decât cele mai fericite în care sănătatea proastă ne face morocănoşi şi neliniştiţi. Să comparăm modul de a privi aceleaşi lucruri în zilele cu sănătate şi bună dispoziţie faţă de cele cu sănătate şubredă. Ceea ce ne face fericiţi sau nefericiţi este nu ceea ce lucrurile sunt în contextul aparent al experienţei, ci ceea ce sunt ele în cadrul concepţiei pe care o avem. Prin urmare, sănătatea şi buna dispoziţie care le însoţesc pot ţine loc de orice, dar pe ele nimic nu le poate înlocui. La urma urmei, e imposibil să ne bucurăm de orice fericire aparentă fără sănătate şi prin urmare aceasta e absentă la omul copleşit de boală. Cu ea, totul e sursă de plăcere: de aceea un cerşetor sănătos e mai fericit decât un rege bolnav. Nu e deci lipsit de sens că ne întrebăm reciproc cum ne simţim şi nu altceva şi ne urăm sănătate, căci ea reprezintă nouă zecimi din orice fericire. Rezultă de aici că e cea mai mare nebunie să ne sacrificăm sănătatea, oricare ar fi motivul: să dobândim bunuri, să devenim savanţi, pentru glorie, avansare profesională, şi chiar pentru bucuriile lui Venus şi plăcerile fugare. Din contră, totul ar trebui să i se subordoneze.” (Arthur Schopenhauer. 50 de reguli de viaţă. Arta de a fi fericit. Regula de viaţă nr. 32).

Pitagora, în urmă cu circa 2.500 de ani, în „Legile morale şi politice”, a ţinut să atragă și el atenţia, atât pentru fiecare cetăţean, cât și pentru conducerea statului, asupra necesităţii „unei alimentaţii raţionale”, asupra „unei strategii a conducerii statelor în domeniul sănătăţii”, precum și prin următorul citat: „Prea multă hrană te face să fii necioplit; cu prea puţină înnebuneşti”.

„În prima parte a vieţii ne cheltuim sănătatea pentru bani, iar în a doua parte ne cheltuim (în general, zadarnic) banii pentru sănătate”.

„Trebuie să mâncăm ca să trăim, nu să trăim ca să mâncăm”. (Moliere), sau „Omul trebuie să mănânce pentru a trăi, nu să trăiască pentru a mânca.” (Benjamin Franklin)

Ignorăm faptul că „Frumoase la vedere şi plăcute la mâncare sunt produsele care ne omoară” (N. Grigorie Lăcriţa).

„Ar trebui să faci bine trupului, pentru ca sufletul să aibă plăcere să locuiască în el”. (Winston Churchill)

„Minte sănătoasă în corp sănătos” sau, în latină: „Mens sana in corpore sano”. Formula lui Iuvenal care a devenit deviza educației fizice.

„Să îţi doreşti să fii sănătos este o parte din sănătate”. (Seneca)

„Sănătatea este o convenţie între tine şi corpul tău.” (Terri Guillemets)

„Sănătatea este o stare de armonie completă a corpului, a minţii şi a spiritului.” (B.K.S. Iyengar)

„Fiecare om este autorul propriei sale sănătăţi sau boli.” (Buddha).

„Esenţa fericirii este sănătatea, iar a sănătăţii e mişcarea.” (James Thomson).

„Sănătatea e comoara cea mai preţioasă şi cea mai uşor de pierdut; totuşi cel mai prost păzită.” (Emile Augie)

„Nu este nimic mai scump decât boala şi ignorarea ei.” (Sigmund Freud).

„Există o mie de boli şi o singură sănătate.” (Arthur Schopenhauer)

„Unica frumuseţe pe care o cunosc e sănătatea.” (Heinrich Heine).

„Nimeni nu poate depăşi o problemă de sănătate dacă foloseşte acelaşi clişeu de gândire care a declanşat afecţiunea”. (Thomas Edison)

„Medicii toarnă medicamente despre care nu ştiu mai nimic, cu scopul de a vindeca boli despre care ştiu şi mai puţin, în oameni despre care nu ştiu nimic.” (Voltaire)

Papa Francisc, în înţelepciunea-i caracteristică, a ţinut și El să atragă atenţia oamenilor asupra faptului în care trebuie să mănânce: „Fapte incontestabile ale fericirii: Mâncați mâncarea ca și cum ar fi medicamentul, altfel ar trebui să vă luați medicamentul ca și cum ar fi alimente.” (Papa Francisc)

Deoarece „Este imposibil sa conduci lumea cu dreptate fără Dumnezeu și fără Biblie.” (George Washington), am considerat necesar să prezint (sublinierile îmi aparțin) și următoarele citate din Biblie, cu atât mai mult cu cât se consideră și faptul că „Între coperțile unei singure cărți, Biblia, se află răspunsurile la toate problemele cu care ne confruntam azi.” (Ronald Reagan)

În Vechiul Testament:

„Şi Dumnezeu a zis: »Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră«”. (Facerea, 1.29).

„Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibă cu carne”. Căci bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc și ațipirea te face să porți zdrențe.” (Biblia, Proverbele. 23.20-21). „Vai de cei ce dis-de-dimineaţă aleargă după băuturi ameţitoare, şi şed până târziu noaptea şi se înfierbântă de vin!” (Biblia, Isaia 5.11). „Vai de cei tari când este vorba de băut vin, şi viteji când este vorba de amestecat băuturi tari; care scot cu faţa curată pe cel vinovat, pentru mită, şi iau drepturile celor nevinovaţi!” (Biblia, Isaia 5.22,23). Beţia şi îmbuibarea sunt vicii costisitoare, care nu pot fi ţinute în frâu de lipsa banilor. De asemenea îl stânjenesc pe om în lucrul său şi-i limitează capacitatea de a câştiga.

„Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai înainte: pune-ți un cuțit în gât, dacă ești prea lacom.” (Biblia, Proverbele. 23.1-2). În sfatul acesta nu există ideea de sinucidere, ci mai degrabă se exprimă nevoia de a ucide lăcomia. Dacă ești invitat la masă la unul din cei mari, ia seama la ce ți s-a pus înainte, la ce vei mânca și la ce vei bea, în special dacă ești prea lacom și dacă nu ești obişnuit cu abundenţa de mâncare, de băutură și de interesele cu care se fac masele (de interese, înșelătoare) de cei mari. Un om ispitit să-şi satisfacă apetitul (de mâncare, de băutură etc.) ar putea să dea dovadă de lăcomie, care îl va face să-şi piardă controlul și asupra a ceea ce vorbește, consecința fiind că ceea ce îi putea fi de folos să se transforme într-o pierdere, confirmându-se astfel adevărul că lăcomia ucide. Nu trebuie uitat că, în frecvente cazuri, ţinta unor astfel de „ospitalităţi înșelătoare” este de a susţine vreun plan egoist şi pentru a realiza vreun scop rău, precum, spre exemplu, de a-i face pe unii musafiri să uite să fie precauţi şi să devin limbuţi. Oricât de atrăgătoare ar fi bunătăţile, fie nu te duce, fie nu lăsa ca plăcerile să-ți tulbure mintea și să te facă să vorbești ceea ce nu trebuie, cu grave consecințe ulterioare.

„Nu pofti mâncărurile lui alese, căci sunt o hrană înșelătoare. ” (Biblia, Proverbele. 23.3). Ar putea să nu existe nimic rău în mâncare, dar adesea ţinta unei astfel de ospitalităţi este de a susţine vreun plan egoist şi pentru a realiza vreun scop rău - poate de a-i face pe musafiri să uite să fie precauţi şi să devin limbuţi. Oricât de atrăgătoare ar fi bunătăţile, fie nu te duce, fie păstrează-ţi mintea la treabă şi nu la plăcere.

„Dulce este somnul lucrătorului, fie că a mâncat mult, fie că a mâncat puțin; dar pe cel bogat nu-l lasă îmbuibarea să doarmă.” (Eclesiastul 5:12). Noțiunea de „lucrătorul” trebuie înțeleasă cu sensul de „orice persoană care desfășoară o activitate utilă, fizică și/sau intelectuală”. Într-o zi de muncă, dacă te alimentezi rațional, în funcție de necesitățile calorice de care are nevoie activitatea fizică și/sau intelectuală pe care o desfășori, vei avea o noapte de somn reconfortant. În cazul în care nu te alimentezi rațional, te îmbuibi (consumi mai mult decât necesitățile calorice de care are nevoie organismul), noaptea va fi un calvar: te jefuieşte de odihnă într-atât încât urmările sunt o sănătate şubredă şi un colaps nervos.

În Noul Testament, despre care se spune că „Noul Testament este cea mai bună carte care a fost și va fi vreodată cunoscută în această lume.” (Charles Dickens)

„Viaţa este mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea”. (Luca 12:23)

„Luați seama la voi înșivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mâncare și băutură și cu îngrijorările vieții acesteia, și astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră.” (Luca 21, 34-35)

„Și faptele firii pământești sunt cunoscute și sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăția, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînțelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, bețiile, îmbuibările și alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu. Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege.” (Galateni 5:19-23). Înfrânarea poftelor cu sensul de „stăpânirea de sine”, care semnifică cumpătarea în toate, control deplin asupra oricărei pasiuni şi oricărei pofte,.excesele de orice fel fiind excluse. Necumpătarea se manifestă prin a neglija legile sănătăţii.

*

Deci, lupta pentru o viaţă sănătoasă ar trebui să fie, pentru fiecare om, primul și cel mai important principiu de viaţă.

„Iar dacă tu ai prevenit un păcătos să se abată de la calea lui şi el nu s-a abătut, atunci el va muri pentru păcatele lui, iar tu ţi-ai mântuit viaţa.” (Biblia, Ezechiel 33. 9)

„Cine are minte, să ia aminte!”

„Cine are urechi de auzit să audă”. (N. T., Luca, 8.3)

Amin!!!

Bibliografie

Cărţile de foarte mare utilitate care, efectiv şi în mod real, ne schimbă viaţa, ne ajută să adoptăm un regim de viaţă sănătos, să prevenim și să tratăm numeroase boli, inclusiv dintre cele mai grave.

1. Hiromi SHINYA. „Enzima Miracol”. 208 de pagini.

2. Hiromi SHINYA. „Factorul Microbian”. 208 de pagini.

3. Hiromi SHINYA. „Enzima Întineririi”. 152 de pagini.

Aceste trei cărți ale lui Hiromi SHINYA sunt cu adevărat excepționale, fapt pentru care ar trebui citite de fiecare persoană care este preocupată serios de sănătatea și de viața sa. Fiind prezentate prin zeci de Site-uri pe Internet, nu am prezentat nici o editură.

4. Daniel Reid. „Ghid complet de medicină chinezească. De la un regim de viaţă sănătos la prevenirea şi tratarea bolilor”. Editura Polirom, 2014. 408 pagini.

5. Dr. Mitchell L. Gaynor. „Terapia genetică pentru sănătate şi longevitate. Cum schimbăm predispoziţia genetică pentru anumite boli cu ajutorul dietei şi al stilului de viaţă”. Conţine peste 100 de reţete.

6. Robert Morse, medic american, specialist în medicină naturistă şi iridologie. „Să trăim sănătos fără toxine”, Editura Paralela 45, Piteşti, ediţia a III-a, 2009.

7. Bradley J. Willcox, M.D. D. Craig Willcox, Ph. D. Makoto Suzuki, M. D. „Secretul longevităţii. Programul Okinawa”. Traducerea din limba engleză de Radu Timnea. Editura Paralela 45.

Conf. Univ. Dr. N. Grigorie Lăcriţa