Cultura în România a fost mereu o Cenușăreasă, din mai multe motive. Este vorba despre slaba finanțare, lipsa de investiții în infrastructur culturală, lipsa cadrului legislativ care să încurajeze inițiativele și investițiile private, lipsa unor strategii culturale care să fie și aplicabile, ruptura față de alte domenii (sau mai precis lipsa de conectare cu acele domenii care pot sprijini cultura, precum cel educațional). Dintre toate însă, o problemă a fost mereu raportarea decidenților la acest sector, care l-au privit tot timpul ca fiind doar consumator de bani, așteptând un profit imediat și mare, și care nu au înțeles specificul domeniului, nici rolul lui vital în construirea societății pe care ne-o dorim, susține senatorul liberal Liviu Brătescu.
Citește tot Înalta Curte de Casație și Justiție i-a achitat definitiv pe cei doi șefi ai Securității în a căror răspundere directă stă uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu, după un proces care durează din anul 2016. Lăsând la o parte lentoarea proceselor de după 1989, sunt de amintit două lucruri. Chiar soldate cu condamnări, atâtea procese n-au reușit să-i trimită după gratii pe vinovați, unii fugiți în străinătate, caz în care autoritățile judiciare românești n-au fost capabile să întocmească cereri suficient de solide de extrădare și nici să le pună sechestru pe avere.
Al doilea lucru, nu fără legătură cu cel dintâi, este motivația sentințelor. Săptămâna trecută, ÎCCJ a motivat sentința în procesul Ursu într-un mod care întoarce instanțele judiciare postdecembriste în plin regim comunist, de la Dej la Ceaușescu: călăii lui Ursu nu pot fi condamnați, fiindcă Ursu n-a fost cu adevărat disident! Asta, fiindcă ar fi călătorit o dată în afara țării, ceea ce înseamnă că ar fi colaborat cu Securitatea! (Ne întrebăm ce vârstă or avea cei trei judecători de la ÎCCJ ca să nu știe că nu exista nicio legătură obligatorie între una și alta.) Și, apoi, există o definiție legală a disidenței? În fine, disident sau, în versiunea perversă a înalților magistrați, nu, Ursu a fost omorât în închisoare de un individ (condamnat!) la ordinul celor doi ofițeri de Securitate care se bucură astăzi de achitare. Ce argument mai bun pentru trimiterea în închisoare a călăilor ar fi avut judecătorii de la ÎCCJ și pentru a-i face dreptate lui Ursu? Inacceptabil!
Dacă opinia publică rămâne nepăsătoare la acest abuz al justiției, unul printre altele, singura concluzie este că noi toți ne merităm soarta.
Marți, 11 iulie, a încetat din viață, la vârsta de 94 de ani, romancierul, criticul literar și eseistul Milan Kundera, recunoscut drept unul dintre cei mai importanți scriitori din ultima parte a secolului XX și începutul secolului XXI. Opera sa a fost tradusă în peste 80 de limbi.
Citește tot Gala Premiilor FICȚIUNEA va avea loc pe 30 iunie, ora 19, în grădina/mansarda Casei Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei 151.
Directorul galei: Andrei Novac.
Prezentarea premiilor: Cristina Bogdan și Petre Nechita
În parteneriat cu Muzeul Vârstelor-Casa Filipescu Cesianu/MMB, Primăria Capitalei & ARCUB
Parteneri media: Facultatea de Litere, revista Cultura, TVR Cultural, RRA, Radio Cultural, Radio București FM, Agenția de Carte, Adevărul de Weekend, acasă.ro.
Asociația Creatorilor de Ficțiune (ACF) & revista Ficțiunea OPTm promovează forme hibride ale artei, considerând că limbajele creatorilor se află în armonie, iar granițele tradiționale au intrat de multă vreme într-un proces de dizolvare. Tocmai de aceea, Premiile FICȚIUNEA, ajunse la a II-a ediție, își propun să recompenseze artiști valoroși din varii domenii, pentru detalii, pentru noutăți excepționale, pentru realizări care fac parte din marea schimbare pe care o parcurgem.
Propunerile vin de la filialele ACF și de la colaboratorii revistei Ficțiunea OPTm. Nu vom ține cont de notorietatea sau de vizibilitatea artistului, ci de calitățile creației.
Fiecare premiu este acordat de un singur membru al juriului, prin puterea argumentului public.
ACF & revista Ficțiunea OPTm vor acorda anul acesta 6 premii, respectiv, pentru stil, operă-manifest, fictiune psihologică, personaj, final și fictiune de popularitate.
De asemenea, există un premiu special, al revistei Ficțiunea OPTm.
Propunerile pentru premii vin de la toate filialele ACF și de la colaboratorii revistei. Numărul de propuneri hotărăște nominalizările. Juriul este format din șase persoane, la fiecare categorie hotărând un singur om.
Considerăm că toți cei 4 nominalizați merită premiul, dar va fi ales unul singur pentru premiere, prin argument public.
Premiul special al revistei Ficțiunea OPTm e decis de redacția revistei.
În cadrul galei de premiere vor fi sărbătoriți și autorii celor mai bune povestiri publicate în revistă de-a lungul anului 2022.
Finalul de stagiune aduce pe scena Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova un nou spectacol în regia lui Mircea Cornișteanu și scenografia semnată de Puiu Antemir.
Bazat pe piesa de teatru scrisă de Dumitru Solomon, ZĂPEZILE DE ALTĂDATĂ reunește o distribuție de excepție: Cerasela Iosifescu, Adrian Andone, Costinela Ungureanu, Cătălin Mihai-Miculeasa, Raluca Păun, Nicolae Vicol , Cosmin Rădescu.
Spectacolul va avea loc sâmbătă 24 Iunie și duminică 25 Iunie, de la ora 19:00, la Sala Amza Pellea.
Spectacolul „Zăpezile de altădată este un succes garantat: experiența regizorului și scriitura suplă, inteligentă a lui Dumitru Solomon conduc la o rețetă infailibilă.
El (Adrian Andone), avansează impetuos și romanțios în teritoriile iubirii carnale încercând să o amețească pe Ea (Cerasela Iosifescu), într-o patetică dezlănțuire a amorului curtenitor, cu inflexiuni băștinașe. El vrea sărutul pasional, Ea presimte fiorul inimii zburdalnice: „oare de ce iubirea doare?” Prea tânăr ca să mai aibă nevoie de alte calități, El înșiră platitudini, truisme, fantezii cosmice („te iubesc nesfârșit, cât Universul, cât Timpul”) în vremea ce Ea, mefientă încă, vrea doar să fie iubită „îngrozitor de mult”. Rică și Zița nu sunt prea departe, doar în secolul XIX…
Până și Dolphis, statuia din piață sub care ei se cunosc, este revoltată de atâta logoree amoroasă și ușurătate a ființei – prinde viaţă pentru a coborî de pe soclu să le tragă un perdaf amorezilor amețiți de iubire și grandilocvență; viața nu e poezie, chiar dacă poate fi vis. Din acest vis se vor trezi în timp, când rutina își instalează dispozitivul ucigător. Iubirea se transformă în căsnicie.
Patul conjugal devenit teren de luptă va dezvălui publicului ceea ce știm (aproape) cu toții: Dragostea nu durează decât 3 ani (după formula lui Beigbeder, pe care Solomon o știa primul), uneori nici atâta.
În cadrul Galei Premiilor UNITER 2023 care a avut loc luni, 12 Iunie 2023, la Teatrul Național „Mihai Eminescu din Timișoara, COSTINELA UNGUREANU a câștigat Premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal, pentru rolul Elida Wangel, din spectacolul „Femeia Mării” de Henrik Ibsen, în regia lui Andriy Zholdak.
Citește tot În seara zilei de marți, 30 mai 2023, Muzeul Naţional al Literaturii Române a găzduit lansarea volumului „Idolul de carne sau Înțelepciunea primului stăpân”, de Liviu Lungu, publicat la Editura Asdreni a Asociației Liga Albanezilor din România. Alături de autor, au luat cuvântul deputatul Bogdan-Alin Stoica, reprezentantul minorității naționale albaneze în Parlamentul României, Dr. Radu-Cosmin Săvulescu, președintele ALAR, Dr. Luan Topciu, coordonatorul Centrului Cultural Albanez al ALAR, și doamna Elena Loreta Popa, scriitoare, reprezentanta instituției gazdă. La eveniment a fost prezentă și o echipă a Televiziunii Române.
Autor constănțean, cu origini albaneze pe linie maternă, arheologul Dr. Liviu Lungu a publicat mai multe romane la Editura Asdreni, precum și o carte de istorie a Albaniei. De asemenea, este colaborator permanent al revistei „Albanica” și, în general, al Centrului Cultural Albanez al ALAR.
Poetul Andrei Novac își va lansa cel mai recent volum de versuri - Lumea ta/ carnea mea/ oasele noastre – la Biblioteca Județeană Al. și Aristia Aman din Craiova, vineri 26 mai a.c., ora 16.00, în sala Dinu C. Giurescu. Volumul a apărut la Editura Litera și este ilustrat de Mircea Cantor.
Întâlnirea literară îl va avea ca moderator pe scriitorul Mihai Firică, volumul fiind prezentat de către Gabriela Gheorghișor, Dan Ionescu și Cristian Liviu Burada.
În cadrul lansării de carte vor avea loc un dialog cu cititorii, un scurt recital poetic și o sesiune de autografe. Evenimentul este organizat de Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor din România.