Cultură

Mihai Firică, desemnat Scriitorul lunii aprilie 2026 și nominalizat la titlul de Scriitorul Anului în România

Pro Oltenia

18:00 16.06.2026

0

    Poetul și eseistul craiovean Mihai Firică a fost desemnat Scriitorul lunii aprilie 2026 în cadrul prestigioasei Gale Naționale „Scriitorii Anului”, una dintre cele mai importante competiții literare organizate sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Distincția i-a fost acordată pentru volumul de poezie „Cartea zilelor care n-au fost”, apărut la Editura Cartea Românească, precum și pentru implicarea sa constantă în susținerea programelor culturale ale Uniunii Scriitorilor din România.
     Prin această recunoaștere, Mihai Firică intră în cursa pentru titlul de Scriitorul Anului 2026 în România, alăturându-se celorlalți laureați desemnați lunar în cadrul ediției a XI-a a Galei: Ion Manolescu (noiembrie 2025), Alexander Baumgarten (decembrie 2025), Valentin Constantin (ianuarie 2026), Simona Modreanu (februarie 2026) și Robert Șerban (martie 2026).
     Distincția a fost acordată de un juriu de prestigiu, alcătuit din Varujan Vosganian (președinte), Gabriela Gheorghișor, Ioan Holban, Mircea Mihăieș, Angelo Mitchievici, Irina Petraș și Vasile Spiridon, personalități reprezentative ale criticii și vieții literare românești.
     „Cu bucurie și recunoștință am aflat că am fost desemnat Scriitorul lunii aprilie 2026 pentru volumul Cartea zilelor care n-au fost și pentru sprijinirea programelor culturale ale Uniunii Scriitorilor din România. Sunt onorat să mă aflu alături de ceilalți laureați ai acestei ediții și le adresez tuturor felicitările mele pentru contribuția lor la viața literară și culturală românească”, a transmis autorul.
    

Mihai Firică lansează volumul de poezie „Cartea zilelor care n-au fost” la Librăria Humanitas Kretzulescu din București

Pro Oltenia

15:32 18.05.2026

0

    Poetul și eseistul Mihai Firică își va lansa cel mai recent volum de poezie, „Cartea zilelor care n-au fost”, apărut în colecția „Cartea Românească de Poezie” a Editurii Cartea Românească, în cadrul unui eveniment organizat marți, 26 mai 2026, de la ora 19:00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din București (Calea Victoriei nr. 45).
     Evenimentul va fi urmat de o sesiune de autografe și îi va avea ca invitați, alături de autor, pe criticii literari Răzvan Voncu și Angelo Mitchievici, moderator fiind scriitorul și jurnalistul Cristian Pătrășconiu.
     Volumul „Cartea zilelor care n-au fost” reprezintă cea mai recentă apariție editorială semnată de Mihai Firică, poet și eseist cunoscut pentru discursul său liric de profunzime reflexivă și pentru preocuparea constantă față de marile teme ale memoriei, timpului și identității.
    

Rapsodul Ion Crețeanu, în recital la ICR Stockholm, alături de acordeonistul Radu Rățoi

Pro Oltenia

14:46 30.04.2026

0

    Ambasada României în Regatul Suediei, Ambasada Republicii Moldova în Regatul Suediei și Institutul Cultural Român din Stockholm organizează sâmbătă, 9 mai 2026, de la ora 19.30, la sediul Institutului Cultural Român din Stockholm, recitalul de muzică tradițională „De la tradiție la muzică fără vârstă”, susținut de doi artiști de prestigiu: acordeonistul Radu Rățoi, artist din Republica Moldova, recunoscut pe marile scene internaționale, și rapsodul Ion Crețeanu, reprezentant de marcă al folclorului românesc.
    
     Recitalul de la Stockholm va include și o prezentare a cobzei, instrument înscris pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO, prin dosarul comun al României și Republicii Moldova, fapt ce evidențiază patrimoniul cultural comun al celor două state. Evenimentul propune publicului din Suedia o întâlnire artistică de excepție între expresivitatea muzicii tradiționale românești și virtuozitatea contemporană a acordeonului, într-un dialog cultural ce reunește valorile României și Republicii Moldova.
    
     În aceeași zi, cei doi artiști vor participa și la Europafestivalen, eveniment organizat de Reprezentanța Comisiei Europene la Stockholm și alte instituții partenere, în parcul Kungsträdgården, cu prilejul celebrării Zilei Europei. Ion Crețeanu va reprezenta România printr-un recital folcloric, susținut la cobză, de la ora 16.50 până la ora 17.00, iar Radu Rățoi va susține, în continuare, de la 17.00 la 17.10, un moment artistic la acordeon din partea Republicii Moldova. România și Republica Moldova vor fi prezente și cu câte un stand de promovare, alături de celelalte state participante.

Galeria cu prieteni: Dan Bozgan, violonistul care dă sunet sentimentelor

Pro Oltenia

12:34 30.03.2026

0

    Sunt artiști care cântă și artiști care devin una cu muzica. Concert-maestrul Dan Bozgan aparține, fără îndoială, celei de-a doua categorii. Violonist de excepție, format într-o veritabilă familie de muzicieni și crescut, practic, în sunetul viorii încă de la vârsta de trei ani, el a dus mai departe o tradiție artistică rară, transformând-o într-o vocație absolută.
     A fost ani la rând concert-maestru al Operei Române din Craiova, lider al orchestrei, creator de emoție și reper de profesionalism. Interpretările sale au acea forță rară care nu doar impresionează, ci cutremură. Nu întâmplător, a urcat pe scenă alături de nume uriașe ale muzicii internaționale și a ridicat în picioare săli întregi, din Craiova până la Bruxelles.
     Dan Bozgan nu este doar un interpret desăvârșit, ci și un creator sensibil, un artist care își transformă trăirile în partituri. Vioara, în mâinile lui, nu este instrument - este glas, este confesiune, este destin. Un artist craiovean pe cât de talentat, pe atât de puțin promovat de către ai săi!
    

Proiect pentru stimularea lecturii: Ziua Mondială a Poeziei, celebrată în școlile din Dolj prin proiectul Scriitori la catedră

Pro Oltenia

13:45 04.03.2026

0

    Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Craiova și ISJ Dolj organizează, în luna martie 2026, o serie de întâlniri literare dedicate Zilei Mondiale a Poeziei (21 martie), desfășurate în unități de învățământ din Craiova și județul Dolj, în cadrul proiectului educațional „Scriitori la catedră”.
     Manifestările reunesc scriitori contemporani și elevi în cadrul unor lecții interactive de literatură, recitaluri poetice, dialoguri despre procesul de creație și ateliere de lectură și scriere creativă. Elevii vor avea ocazia să discute direct cu autorii despre cărți, inspirație, rolul poeziei în societatea actuală și despre drumul unui manuscris până la apariția editorială. Activitățile urmăresc stimularea interesului pentru lectură, dezvoltarea gândirii critice și apropierea tinerilor de literatura contemporană.
     Ziua Mondială a Poeziei, instituită de UNESCO în anul 1999, are menirea de a onora poeții și de a promova lectura și creația poetică, încurajând dialogul literaturii cu celelalte arte. În acest spirit, întâlnirile din școli vor include momente artistice realizate de elevi – interpretări muzicale, lecturi publice și scurte intervenții teatrale inspirate din texte literare.
    

Eminescu în cuvinte pline de înțelepciune

Pro Oltenia

12:38 09.01.2026

0

    În fiecare casă de rumâni, chipul lui Eminescu se cuvine să stea între două candele, ca o icoană sfântă. Fiecare bun român (iubitor de țară, de neam și de strămoși), ar trebui să vadă în Eminescu pe adevăratul Mesia al neamului românesc care, prin opera sa, a deschis calea auto-eliberării şi înălţării fiinţei naţionale. Urmând cuvintele pline de înțelepciune ale lui Eminescu, românii pot afla calea mântuirii din prăpastia în care am căzut.
     În cele ce urmează se prezintă o parte din pildele care dau imbold, adevărate „energii ale cuvântului”, ale lui Eminescu, pe care tot poporul și, în special conducătorii săi ar trebui să și le însușească drept principii de viață.
    
     1. Eminescu despre politică și politicieni
    
     Gândirea politică a lui Eminescu a fost exprimată în zeci de articole, publicate în mai multe ziar și reviste.
     Din scrierile cu caracter politic ale lui Eminescu rezultă:
     1) exactitate, conştiinciozitate, corectitudine, patriotism și profesionalism în cercetarea fenomenelor descrise;
     2) polemicile sale necruţătoare, riscante (unii susțin că acestea i-ar fi adus sfârșitul) făcute numai şi numai în slujba interesului naţional;
     3) concepţia sa unitară despre economie și despre politică, privite ca factor esenţial al propăşirii şi al independenţei economice şi politice, concepţie a cărei actualitate este de netăgăduit;
     4) că analizele sale politice sunt fundamentate pe o temeinică și o profundă cunoașterea vieții economice, sociale și politice din vremea sa.
     Mihai Eminescu a fost şi va rămâne peste veacuri atât Poetul Nepereche, cât și un mare ziarist, cu analize economice și politice permanent de actuale (de când le-a publicat și până în prezent), din care politicienii și guvernanții ar avea multe de învățat.
     Din numeroasele articole pe teme politice ale lui Mihai Eminescu am selectat câteva „esențe” care sunt perfect de actuale și pentru societatea noastră de azi.
     Multe ar avea de învățat conducătorii noștri din învățămintele politice eminesciene.
     Bine ar fi, pentru ei și pentru poporul român, dacă le-ar citi, le-ar însuși și le-ar aplica în activitatea lor.
     Numeroase sunt articolele și cărțile în care se iau citate/texte din Eminescu și se răstălmăcesc, se explică, se interpretează în mod eronat, atât din incompetență profesională, cât și în mod voit.
     Eu am considerat că textele de mai jos sunt atât de clar exprimate de Eminescu și pe înțelesul și al omului de rând încât nu mai necesită alte explicații.
     Am considerat inutil să mai explic textele de mai jos pe care, citindu-le și omul simplu, le înțelege corect și pe deplin și despre care spune „da, foarte adevărat, parcă sunt scrise pentru zilele noastre”.
     Eminescu atacă, pe un ton amar, dar de un sarcasm incendiar, politicianismul din vremea sa, îi dezavua pe politicieni, considerându-i panglicari și negustori de vorbe. „Partidele la noi nu sunt partide de principii, ci de interese personale.”
     Ceea ce a scris Eminescu în publicistică despre politică și politicieni este de actualitate și în prezent, așa după cum se poate constata fie și numai din următoarele citate ale sale:
     „Greşealele în politică sunt crime; căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se-mpiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.” (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” din 13 februarie 1882).
     „Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia şi Camorra, care miroase de departe a puşcărie.” (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” din 27 aprilie 1879).
     „Din momentul în care luptele de partid au degenerat în România în lupta pentru existenţa zilnică, din momentul în care mii de interese private sunt legate de finanţe sau de căderea unui partid, nu mai poate fi vorba de neatîrnarea politică a diferitelor grupuri care-şi dispută puterea statului. Din momentul în care interesul material de-a ajunge la putere precumpăneşte, o spunem cu părere de rău: lupta egală în ţară şi Parlament, nu mai e decît manipulul unor ambiţii personale, al unor apetituri, pe cât de nesăţioase, pe atât de vrednice de condamnat.” (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” din 19 septembrie 1880).
     „Trebuie ca, cu toţii, să ne dăm seama de cauzele ce tulbură societatea, de elementele ce împiedică redobândirea echilibrului pierdut şi să le combatem cu curaj şi străruinţă. Dintr-un principiu tutelar, principiul egalităţii înaintea legii, s-a făcut o armă de război între clase; toate condiţiunile sociale s-au surpat şi s-au amestecat într-un fel de promiscuitate; spiritul public a luat o direcţiune foarte periculoasă; tradiţiunile ţării s-au uitat cu totul; o clasă nouă, guvernantă, s-a ridicat, fără tradiţiuni şi fără autoritate, încât ţara cea mare, temeiul şi baza naţionalităţii noastre nu-şi găseşte conştiinţa raporturilor politice cu cei ce o guvernează; drepturile politice au devenit un instrument de ambiţiune, de îndestulare a intereselor particulare; în locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, în loc de opţiuni avem rivalităţi de ambiţii; toleranţa pentru toate interesele cele mai vulgare şi cele mai de jos este morala ce distinge astăzi lumea politică de la noi.” (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” din 4 ianuarie 1881).
     „Statul a devenit, din partea unei societăţi de esploatare, obiectul unei spoliaţiuni continue şi aceşti oameni nu urcă scările ierarhiei sociale prin muncă şi merit, ci prin abuzul culpabil al puterii politice, câştigate prin frustarea statului cu sume însemnate. Aceşti dezmoşteniţi, departe de-a-şi câştiga o moştenire proprie pe Pămînt pe singura cale a muncii onorabile, fură moştenirea altora, alterează mersul natural al societăţii, se substituie, prin vicleşug şi apucături, meritului adevărat al muncii adevărate, sunt o reeditare în formă politică, a hoţilor de codru, instituind codri guvernamentali şi parlamentari.” (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” din 17 august 1882).
     „S-au zidit fără îndoială multe palate în Bucureşti, s-a înmulţit numărul acelora care trăiesc numai în capitală sau numai în străinătate; ţara munceşte înzecit pentru a întreţine absenteismul şi luxul, precum şi pătura numeroasă de oameni care şi-au făcut din politică o profesie lucrativă.”. (Mihai Eminescu)
     „Favoarea şi interesul electoral singure prezidează la alegerea amploiaţilor statului”. (Mihai Eminescu)
     „Justiţia, subordonată politicei, a devenit o ficţiune şi nu mai există nici o garanţie pentru cele mai preţioase interese ale societăţii”. (Mihai Eminescu)
     „Un om de stat, precum şi o politică de stat stau pururi deasupra partidelor, încât idealul unui om de partid e opus acelui om de stat.”
     „Un rău politic se poate vindeca pe timp cât puţini îl văd; când îl vede toată lumea, el nu mai e vindecat.”
     „Orice zgârie-hârtie care nu avea idei a crezut că poate înlocui această lipsă prin vorbe nouă.”
     „Funcţiunile publice sunt adesea în mâinile unor oameni stricaţi.”
     „Viciul organic al lipsei unei administraţii instruite, echitabile şi binevoitoare, a creat starea actuală de lucruri şi a fost izvorul abuzurilor.”
     Energia cuvântului: „Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.” (Mihai Eminescu despre politică).
     „Astăzi, ţara e condusă de ciocoi de toţi cîţi au devenit instrumente străine și au adus ţara în sapă de lemn.” (I.H. Rădulescu. Echilibru între antiteze)
     „S-au zidit fără îndoială multe palate în Bucureşti, s-a înmulţit numărul acelora care trăiesc numai în capitală sau numai în străinătate; ţara munceşte înzecit pentru a întreţine absenteismul şi luxul, precum şi pătura numeroasă de oameni care şi-au făcut din politică o profesie lucrativă.” (Eminescu)
     „Toate numirile în funcţiuni nu se fac după merit, ci după cum ordonă deputaţii, care, la rândul lor, atârnă de comitetele de politicieni de profesie, formate în fiece centru de judeţ. Aceste comitete îşi împart toate în familie. Ele creează, din banii judeţelor, burse pentru copiii «patrioţilor» trimişi în străinătate să numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri judeţene pe unde «patrioţii» au câte un petec de moşie, încât toată munca publică, fie sub forma de contribuţie, fie sub cea de prestaţiune, se scurge, direct ori indirect, în buzunarul unui «patriot».” (Mihai Eminescu)
     „Nu poate o nație să fie pururea condusă de neadevăr și de corupție.” (M. Eminescu).
     „Ierarhia socială n-ar trebuii să fie decât o ierarhie a muncii.” (Mihai Eminescu)
     „Secretul vieţii lungi a unui stat este păstrarea ierarhiei meritului.” (Mihai Eminescu)
     „Nimic nu e mai periculos pentru conștiința unui popor, decât priveliștea corupției și a nulității recompensate.” (Eminescu, în „Timpul”, 26 mai 1882)
     „Egalitatea nu există decât în matematici.” (Mihai Eminescu)
     „De oameni de caracter are nevoie statul, nu de deştepţi cu o morală îndoielnică, fiindcă ei propagă relaţii de vicleşug şi brutalitate.” (Eminescu)
     „[...]cu cât se-nmulţeşte clasa celor ce consumă numai fără a produce cu atât clasa celor ce produc se va da mai tare înapoi, se va hrăni mai rău, va fi supusă la boale mai numeroase, se va stinge chiar.[...] când organizarea socială favorizează înmulţirea claselor neproductive, ea favorizează apăsarea și nimicirea celor productive.” (Eminescu, în „Curierul de Iaşi”, X, nr. 93, 28 august , 1877, pg. 3.)
     „[...]un mic sâmbure greşit în organizarea societăţii, în viaţa economică creşte și îngroapă o naţiune.” (Eminescu)
     Guvernul a creat „Industria palavrelor și prăvăliile de minciuni.” (Eminescu, Timpul, VI, nr. 184, 24-25 august 1881, pg. 1)
     „Ferește-te de omul fățarnic, ca de cea mai hidoasă fiară, dar mai ales ferește-te să nu fii și tu ca el… Când te întâlnești cu el, îți strânge mâna între amândouă palmele sale. Îți zâmbește cu căldură și orice îi spui aprobă și te admiră. Vorbește de rău pe cei care crede că-ți sunt dușmani. Laudă pe cei pe care-i crede că-ți sunt prieteni și te proslăvește pe tine, pe deasupra tuturor.” (Mihai Eminescu)
     „Mita e-n stare să pătrundă orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii.” (Mihai Eminescu)
     Multe ar avea de învățat politologii și politicienii noștri actuali, din publicistica eminesciană.
     Ne întrebăm, însă, dacă au și citit-o?
    

Concursul de benzi desenate „Puiu Manu” – ediția I, 2025, la Craiova

Pro Oltenia

15:14 17.12.2025

0

    Marți, 16 decembrie 2025, începând cu ora 10:00, în Sala 24 a Colegiului Național „Nicolae Titulescu” din Craiova, s-a desfășurat Concursul de benzi desenate „Puiu Manu”, organizat în cadrul proiectului educațional „Scriitori la catedră”, derulat de către Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Craiova, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Dolj). sub coordonarea prof. dr Dan Ionescu.

Țara europeană în care se citește cel mai puțin: România

Pro Oltenia

12:00 30.10.2025

0

    România e, din nou, coada Europei la citit. Doar 29,5% dintre adulții români au pus mâna pe o carte în ultimele 12 luni; invers, aprox. 70,5% n-au citit niciuna. Media UE e la polul opus: 52,8% au citit cel puțin o carte, deci 47,2% nu au citit. România ocupă ultimul loc între statele UE cu date raportate. Nu e o întâmplare, e un diagnostic recurent, rezultat din cifrele furnizate de Comisia Europeană. De fapt, situația o știm din realitate, multe orașe sau comune fiind lipsite de o librărie. Și asta, în situația în care bibliotecile sunt într-o stare deplorabilă în multe localități.Rafturi de cărți
    
     Nici la cumpărare semnele nu sunt încurajatoare. Pe online, indicatorul cel mai recent arată că, în 2024, doar 5,3% dintre români au cumpărat în ultimele trei luni cărți/reviste/ziare tipărite, iar 2,6% au descărcat e-books sau audiobook-uri — mult sub media europeană. Cu alte cuvinte, majoritatea covârșitoare nici măcar nu intră în „coșul” digital al pieței de carte.