Pe 1 Decembrie, avem nevoie de votul vostru pentru a ne asigura că nu vom pierdem tot ce am câștigat în cei 35 de ani de democrație
Ne bucurăm că tot mai mulți doljeni înțeleg că, dacă vrem să schimbăm ceva în bine, trebuie să fim uniți și să ne respectăm unii pe alții. Dincolo de tot ceea ce ne separă, dincolo de opțiunile noastre diferite, în mod sigur, cu toții ne dorim să trăim într-o țară mai bună, într-un județ mai bun, într-un oraș mai bun.
Cod AEP: 11240002
Alegerile de anul acesta sunt cu totul diferite față de orice scrutin din ultimii 30 de ani. Pentru prima dată, adevărata finală are locul în turul 1, nu în turul 2. Orice candidat de dreapta intră în turul doi câștigă alegerile și există un singur candidat de dreapta cu șanse reale să intre în turul 2 – Nicolae Ciucă. Un singur scenariu ar propulsa la Cotroceni un președinte de stânga – acela în care în turul doi ar intra împreună cu reprezentantul extremiștilor.
Și cum toate sondajele arată clar că Nicolae Ciucă va fi în turul doi, s-a declanșat o adevărată operațiune prin care candidatul extremist să fie împins în turul doi.
Cod AEP: 11240002
Sunt istoric și am fost apropiat de cultură toată viața. Și uman, și instituțional. Oriunde am fost, indiferent de funcția pe care aș fi avut-o, am făcut cu onestitate tot ce ține de mine ca să construiesc, să pun pe picioare proiecte. În Senat, împreună cu, colegii mei senatori liberali, am făcut la fel. Și vom face în continuare. În anul care urmează, la Ministerul Culturii vom avea la dispoziție 1,483 miliarde lei, adică o creștere cu peste 200 milioane de lei comparativ cu anul acesta.
Scopul principal este să asigurăm acces la cultură către cât mai mulți cetățeni, din toată țara, și să orientăm produsele culturale către tineri, care potrivit barometrelor sunt cei mai mari consumatori de produse culturale.
Vreau să transmit un mesaj de încurajare, de susținere și de informare cu privire la anul viitor, deci sunt folositoare o serie de date în ceea ce privește modul în care a fost structurat bugetul pentru anul viitor.
Craiova de pe harta Europeana a destinațiilor de Crăciun pe harta mondială a celor mai scumpe clădiri
Complexul sportiv din Piața Veche de trei ori mai scump ca Trump Tower!
Prin dispoziţia nr.5791 Primarul municipiului Craiova, dna Lia-Olguța Vasilescu convoacă Consiliul Local al Municipiului Craiova în şedinţă ordinară, în data de 18.12.2023 pentru discutarea și aprobarea proiectului de hotărâre Studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „ Complex sportiv - zona Piața Veche – str. Felix Aderca”, scenariul 2, astfel:
Valoarea totală (inclusiv TVA) 526.397.948,83 lei
din care construcţii montaj (C+M), inclusiv TVA 318.354.791,96 lei
durata de realizare a investiţiei 36 luni execuţie,
Având în vedere zona în care se propune a fi realizat obiectivul, costul investiției de cca 100 milioane de Euro, funcționalitatea acestuia și nu în ultimul rând publicitatea făcută în ultima vreme în presa locală am descărcat de pe site-ul primăriei documentele în baza cărora se solicită această aprobare consilierilor locali, aleșilor nostri.
Pentru că suntem cu toții tributari nu-i așa modului de gândire al formației noastre, o să iau în discuție, inginerește, toate aspectele supuse aprobării.
Episodul 1
Amplasamentul
Prin tema de proiectare intocmită de Primăria Craiova (dnul Mihaiță Fetoiu) în anul 2022 se spune că terenul pe care urmează să fie amplasat obiectivul are suprafața de 5905.85 mp si este domeniu public, un teren cu formă aproape dreptunghiulară.
În fapt suprafața domeniului public din Piața Veche este de cca 3900 mp conform măsurători făcute pe fotoplan sau conform planurilor GIS în baza cărora se execută noul PUG. Nu există un cadastru al zonei domeniului public din Piața Veche înscris la OCPI (o problemă mai veche pe care primăria nu a rezolvat-o).
Aceeași suprafață o găsim menționată și în Studiul de Fezabilitate întocmit de SC Metroul Proiectare și consultanță la pagina 7/171 unde se specifică și faptul că această informație este preluată din CU nr 466 din 23.03.2022 emis de Primăria Craiova pentru terenul identificat cu nr cadastral 12603. Se mai specifică și că terenul este înscris în cartea funciara la nr 200702.
În fapt conform extras CF numar 347147 emis de OCPI Dolj la 12.12.2023 pentru CF 200702 numar cadastral 12603, terenul situat în Craiova str Felix Aderca nr 11 are o suprafață de 1475 mp din acte si 1473 din măsurători. Mai mult, terenul nu face parte din domeniul public ci este deținut de persoane private care l-au achiziționat în anul 1999.
Ne aflăm deci în situația în care terenul pe care urmează a fi construit obiectivul are o situație juridică neclară, CU emis conține o eroare grosolană -suprafața terenului indicat este alta iar tema de proiectare conține și ea un fals grosolan – terenul pe care se dorește amplasarea obiectivului fie nu are 5905.85 mp fie nu este domeniu public.
Zona amplasamentului
Zona amplasamentului face parte din punct de vedere istoric din zona veche a orașului, Piața Veche fiind în perimterul actual de la mijocul secolului al XVI-lea. Zona a suferit o degradare continuă atât în perioada comunistă cât și după Revoluție, la momentul actual construcțiile, care nu sunt monumente istorice, sunt “puternic afectate de un incediu din 2018” conform temei de proiectare si SF.
În fapt incendiul la care se face referire a afectat doar una dintre cele patru clădiri ale pieții, restul sunt în stare de funcționare - ele nu au mai fost întreținute de actualul proprietar, Primăria Craiova, și au un aspect necorespunzător pentru clădiri din centrul unui oraș.
In imediata vecinătate se află unele dintre cele mai importante monumente istorice ale Craiovei, Biserica Sfântul Dumitru, Casa Băniei, Hanul Putureanu, Fântâna Purcarului, zona este din punct de vedere urbanistic situată în perimetrul monumentului istoric poz 100 cod DJ-II-a-A-08068, centrul istoric al municipiului Craiova. Conform PUG actual terenul este în zona funcțională Instituții și servicii, zonificare care este păstrată și în propunerea noului PUG aflat în elaborare.
Având în vedere noua funcțiune propusă Agrement și sport, conform legii 350/2001, se impune elaborarea unei documentații tip PUZ în vederea acestei schimbări, documentație ce trebuia prevăzuta in CU emis.
Din CU lispsesc de asemenea referiri la regulamentul local privind modul de conformare arhitecturala a fatadelor cladirilor situate in zona centrala a municipiului craiova si in zonele construite cuprinzand cladiri cu valoare arhitecturala din municipiul Craiova regulament care ar fi indica proiectantului soluțiile tehnice acceptate pentru această zonă.
În zonă, până în cinci sute de metri de amplasament se regăsesc următoarele complexuri sportive și săli de sport
- complex sportiv multifuncțional Tineretului – în construcție cu o suprafață construită desfășurată de 34000 mp – cost estimat 75 mill Euro (de cinci ori mai ieftin, revin)
- Sala Polivalentă Craiova
- Clubul Sportiv Voința
- Sală sport colegiul Carol I
- Sala sport colegiul Frații Buzești
Rezultă de aici că funcțiunea propusă nu este chiar atât de imperios necesară în comparație cu alte categorii de dotări publice la orașul Craiova are mari probleme
- spațiile verzi a căror suprafață a fost redusă în ultimii 20 de ani cu 200 hectare, 38% din suprafețele destinate spațiilor verzi au dispărut situând Craiova mult sub norma de 26 mp de spațiu verde per locuitor prevăzută de legislația în vigoare.
- asfaltare strazi, canalizare, alimentare cu apa, realizare infrastructura pentru zonele nou urbanizate.
La nivel european zonele piețelor istorice ale orașelor au fost suspuse unor reconversii funcționale, exemple celebre pe care le admirăm sunt Mercado da Ribeira din Lisabona sau Fondaco dei Tedeschi în Venezia. O astfel de inițiativă a fost demarată și pentru Piața Veche din Craiova, ea s-a materializat printr-un SF din 2019 dar pentru motive la fel de puțin transparente ca cele pentru care este promovată actuala soluție a fost abandonată.
Craiova de pe harta Europeana a destinațiilor de Crăciun pe harta mondială a celor mai scumpe clădiri
Complexul sportiv din Piața Veche de trei ori mai scump ca Trump Tower
Episodul 2
Costul investiției
Studiul de fezabilitate propune trei variante tehnice, opțiunea numărul 2 fiind cea recomandată în baza criteriului beneficiu cost.
Soluția tehnică propune în aceasta variantă realizarea unui complex sportiv cu o rampă pentru acces subsolul cu Sc =3288 mp și înălțime de 3.3 m în care sunt amenajate 36 locuri de parcare, spații tehnice, parter cu zone închise cu S= 1097 mp și înălțime de 4.3 m și etaj 1 și etaj 2 cu câte 2024 mp și înălțime de 5.5 m respectiv 6.5 m rezultând o suprafață construită desfășurată Scd= 8943 mp conform descrierii făcute la pag 29/171 a SF.
Parterul va găzdui spații publice și zone pietonale, pe cele două etaje vor fi dispuse sălile de scrimă și box precum și vestiare, spații de birouri etc. Terasa este propusă a fi circulabilă ce ”poate fi accesată/utilizată independent și în perioadele în care nu sunt concursuri sau activități sportive” pag 30/171 din SF.
Elementele de cost sunt detaliate în documentul Anexa 1 al SF pe toate categoriile de lucrări – amenajarea terenului, utilități, proiectare și asistență tehnică, investiția de bază, organizare de șantiet, taxe și comisioane, probe și cheltuieli aferente marjei de buget și de constituire a rezervei de implementare. Totalul acestor cheltuieli este de cca 89 mil Euro adică 10.000 Euro/mp de construcție.
Spre comparație una dintre cele mai scumpe clădiri din lume, Burj Khalifa a costat circa 1.5 miliarde USD și are o suprafață construită desfășurată de 310.000 mp rezultând un cost de 4500 Euro/mp (4838 USD/mp) adică mai puțin de jumătate din costul complexului sportiv din Piața Veche.
O altă clădire intrată in atenția publicului datorită celebrului său dezvoltator, Trump Tower cu o suprafață desfășurată de 29.000 mp a costat circa 100 mil USD rezultând intr-un cost de 3300 Euro/mp (3448 USD/mp) adică de trei ori mai ieftin decât complexul sportiv craiovean.
Revenind pe plaiuri mioritice, la circa 500 m de Piața Veche, Consiliul Județean Dolj derulează investiția complex sportiv multifuncțional Tineretului – o construcție cu o suprafață construită desfășurată de 34000 mp – cost estimat 75 mill Euro adică 2142 Euro/mp – de cinci ori mai ieftin !!!!! – tot la Craiova, tot constructie sportivă, tot anii 2020.
Există trei posibilități prin care se poate ajunge în această situație de supraevaluare a valorii unei investiții
- Supraevaluarea cantitățlor de lucrări
- Supraevaluarea prețurilor unitare ale lucrărilor
- Metoda combinată când atât preturile cât și cantitățile sunt supraevaluate
În vederea realizării subsolului se execută o incintă cu piloți forați cu un cost de 10.3 mil Euro. Această lucrare constă în piloti de 60 cm - 14000 m de foraj principal si secundar coloanele de foraj luate în calcul sunt de cca 20 m lungime. Mai jos tabelul cu evaluarea costurilor preluat din anexa la SF
Având în vedere că se va executa doar de un singur nivel de subsol de 3.5 m la distante de cca 6 m de orice cladire invecinată aceasta cheltuială nu se justifică, se pot executa local sprijiniri unde este cazul. Nivelul pânzei freatice, așa cum se specifică în studiul geotehnic ” nivelul apei fără necesitatea epuismentelor la epuismente directe sau speciale la precipitații sau adâncimi mai mari decât 1.5 m în partea Nordica si peste 3 m în partea Sudica” SF pag 22/171 adica apă este sau nu este! În fine acest nivel al pânzei freatice oricum nu ar justifica realizarea unei incinte din piloti întru-cât nu ar rezolva în totalitate problema îndepărtării apelor pe perioada realizării radierului.
Preturile unitare folosite sunt generoase și ele, duble pentru armături si de patru ori pentru beton avand in vedere costul betonului pus în opera, adică de circa 600 RON/mc! Rezultă deci încă o mică rezervă de cca 4 mil Euro la restul structurii de rezistență.
Tot din anexa la SF reiese că atât pardoselile cât și tavanele costă circa 200 Euro/mp iar finisajul fațadelor costa 10.2 mil Euro adică 250 Euro/mp dublu fata de pretul pieții aducând un plus al devizului de încă 6 milioane Euro.
Se adaugă apoi un element de cost total inedit – monitorizarea tehnologică a lucrărilor – element de cost care nu poate face din categoria 4. Cheltuieli pentru investiția de baza ci eventual din categoria 3. Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnică. Un mic fleac de 2.1 mil Euro.
Luând și adunând bob cu bob am ajuns să punem deoparte numai pentru structuri și arhitectură 22.1 mil Euro din cele 42 bugetate fără să calculăm volume de lucrări, fără să ne bagăm nasul prin canalizări sau să bagăm deștele prin prize.
Dăm jos și nou introdusul cap 7, săru-mâna la domn Marcel că a mai băgat 38% pe neprevăzute, creșteri de prețuri, acum in noiembrie 2023, un alt fleac de 23.2 milioane de Euro.
Mă opresc aici spunându-vă doar că am finalizat anul trecut o lucrare cu suprafata similară, cu un volum mai mare și instalații mai sofisticate, iar costul a fost de 12 milioane Euro.
Craiova de pe harta Europeana a destinațiilor de Crăciun pe harta mondială a celor mai scumpe clădiri
Complexul sportiv din Piața Veche de trei ori mai scump ca Trump Tower
Episodul 3
Funcționalitatea investiției
...adică ce primim noi, craiovenii, după ce bugetul de stat, pe care noi îl alimentăm cu bani, cheltuiește 100 milioane de Euro.
Păi să o luăm tot inginerește, de la subsol spre acoperiș...
Subsolul adăpostește 36 locuri de parcare, spații tehnice și adăpostul ALA. Numai costul pentru lucrările de realizare a incintei subsolului sunt de 10 mil Euro rezultând un cost de circa 275 mii Euro per loc de parcare adică vreo 36 de Lamborghini Huracan. Necesitatea locurilor noi de parcare în centrul Craiovei este încă în dezbatere atât timp cât parcarea de la teatru este ocupată in proportie de maxim 50% și atâta timp cât primăria nu ridică mașinile parcate pe trotuare sau aiurea – adică avem locuri de parcare dar nu le folosim că e mai ieftin să le lăsam pe trotuar că oricum nu ne amendează nimeni!
Parterul adăpostește cele patru case ale scărilor care fac legătura cu celelalte niveluri, o zona de bar cu terasa exterioara, holuri de acces și multe spații pietonale exterioare.
Etajul 1 adăpostește sala de competiții pentru scrimă de 1200 mp dotată cu gradene pentru spectatori, vestiare antrenori, o sală de conferința, birouri și holuri de acces.
Etajul 2 adăpostește sala de box, sala de forță, vestiarele pentru jucători și arbitri, sală încălzire scrimă, birouri și holuri de acces.
Terasa circulabilă se știe, nu adăpostește nimic, este loc de promenadă, de aici se pot admira blocurile dimprejur a căror înălțime depășește cu mult înălțimea complexului sportiv.
Cei 683 de utilizatori vizitatori (864 total-181 personal )-pag 33/171 din SF, vor merge la toaletă în cele 7 toalete amenajate – trei pe parter – cinci locuri, două pe etajul 1 și doi – câte patru locuri. Pobabil că sistemul de control acces și taxare de 1 mil de Euro va rezolva cumva și această problemă emițând numere de ordine de intrare la baie! În realitate numărul conform standard este de 4 closete pentru bărbați și 7 pisoare iar pentru femei este de 11 closete – se asigură deci doar jumătate. Tot la jumătate este calculat și necesarul de apă – pentru 410 de utilizatori – pag 99/171.
Toate aceste neajunsuri ar fi trebuit rezolvate înainte de transmiterea SF spre aprobare, scenariile 1, 2 și 3 ar fi trebuit să fie diferite consistent nu superficial, o variantă fără subsol – cel care aduce costuri suplimentare fără un beneficiu consistent – ar fi trebuit să fie luată în calcul.
Funcțiunile propuse a se desfășura în incinta complexului - scrimă și box.
Conform site-ului CSU ultimele rezultate obținute la scrimă sunt din 2008 iar la box singurele rezulate prezentate conform site CSM sunt cele de la echipa de juniori fete.
Cu tot respectul pentru sportivi, presupunerea că o astfel de investiție ar atrage competiții internaționale de anvergură este în mod evident supraestimată și ea.
Revin cu o observația că la nivel european genul acesta de piețe istorice sunt rezolvate prin reconversie funcțională cu păstrarea fondului construit. Având în vedere vecinătatea cu Hanul Puțureanu – propus spre reabilitare, Fântâna Purcarului, Casa Băniei si Biserica Sf Dumitru, că din colectivul de elaborare al SF fac parte specialiști în urbanism este cel puțin ciudată lipsa unei abordări integrate care să pună în valoare această zonă – legănul Craiovei.
Nefiind acesta domeniul meu de specialitate nu doresc să mă lansez în observații cu privire la acest aspect, las pe colegii arhitecți și urbaniști să intervină.
Ca cetățean însă trebuie să atrag atenția asupra unui aspect de mare importanță și anume demararea unor proiecte care definesc profilul orașului fără o minimă consultare a publicului.
În loc de epilog
În data de 18.12.2023 li se cere aleșilor noștri să aprobe o investiție care se va realiza pe un teren undeva prin Piața Veche, e terenul cuiva, nu... care va costa de minim de trei ori mai mult decât ar trebui și care nu prea știm la ce ne folosește.
Știm sigur că va șterge cu buretele istoria, începuturile noastre ca și orășeni.
CRISTIAN BOTOFEI
(Text postat pe Facebook)
An de an, la finalul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie, comunitatea albaneză din România marchează o dublă sărbătoare. Mai întâi, la 28 noiembrie, sărbătorim Ziua Națională a albanezilor, în amintirea proclamării independenței de stat a Albaniei, la 28 noiembrie 1912. Atunci, în sudul Albaniei, la Vlora, părintele fondator al statului albanez modern, Ismail Qemali, a înălțat drapelul vulturului cu două capete și a afirmat înaintea întregii lumi emanciparea Albaniei de sub stăpânirea otomană. Apoi, la 1 decembrie, cu toții sărbătorim Ziua Națională a României, actul de naștere al statului național unitar român, în care, în conformitate cu Declarația de la Alba-Iulia, de la 1 decembrie 1918, protecția, drepturile și libertățile minorităților naționale au fost consfințite ca principii fundamentale.
Anul acesta, comunitatea albaneză din România nu sărbătorește doar cele două zile naționale. Avem un prilej de sărbătoare comună, reprezentat de împlinirea a 110 ani de relații diplomatice între România și Albania. România a fost primul stat care a recunoscut independența Albaniei, iar la 15/28 decembrie 1913 au fost stabilite relațiile diplomatice la nivel de legație. Faptul că statul român s-a grăbit să ofere recunoaștere internațională tinerei Albanii nu este deloc surprinzător. Dincolo de legăturile culturale și istorice sau de spiritul străvechi care animă ambele popoare, cauza națională albaneză și-a găsit o susținere cât se poate de concretă pe meleagurile românești.
Scriitorul și publicistul Mihai Firică are o inițiativă prin care Parcul Nicolae Romanescu, cel mai cunoscut obiectiv turistic al Craiovei, să fie pus cu adevărat în valoare prin introducerea pe Lista patrimoniului mondial UNESCO și prin obținerea Marcii Patrimoniului European. Într-o postare realizată chiar pe 29 septembrie, ziua când s-au împlinit 120 de ani de la inaugurarea parcului, Mihai Firică a prezentat succint propunerea sa, pe care ar dori-o preluată de administrația locală: Trebuie să facem demersuri pentru ca Parcul NICOLAE ROMANESCU din Craiova să primească Marca Patrimoniului European și să fie introdus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO!
Citește tot Dragă prietene,
Am citit în miezul nopţii răspunsul tău, am rămas înmărmurit şi vreau să-ţi spun că, la fel ca şi tine, sunt consternat şi eu de darurile ce a putut să ni le dea Dumnezeu! Dar ce păcat că nu le preţuim!
Mai mult, am citit din curiozitate, câte ceva despre 1918 şi, ce crezi că am găsit acolo? Ei, păi sunt sigur că ştii: Marea Unire au făcut-o românii adevăraţi, printre care şi Maniu, Mihalache, PNŢCD-UL, iar azi constat că serbează viclean cei ce au luat românilor cam tot ce aveau de vreo 80 de ani încoace. îţi mai aminteşti micul Paris? Bursa de grâu din Balta Brăilei? Ei uite, ei îi îndeamnă pe români să-şi găsească fericirea prin Europa. Păi, de ce am Facut Marea Unire? Dacă azi în loc să facem câte ceva pe aici, pe acest pământ binecuvântat facem pelerinaj prin Europa? După fericire, cică. Rareori am întâlnit un spirit atât de lipsit de orice iluzie în ceea ce priveşte istoria. E foarte corect ceea ce îmi scrii cu privire la politică, e egocentrică dar vreau să spun că are asupra mea efectul unor vomitive şi vreau să spun că în aer pluteşte un iz de tâmpenie şi de idioţenie. Dar viitorul este dimpotrivă sumbru. Da, îmi spui să am răbdare că iarna trece repede şi vine primăvara. Da, sunt optimist, dar vreau să ştii că în ultimii 34 de ani, primăvara pentru mine a fost parcă un duşman. Nu mai sunt flori, parcuri, copaci, au pârjolit totul, construind ură, discordie, dezbinare. Oamenii pe stradă nu mai sunt calzi, nu mai zâmbesc, se privesc cu ură şi răutate, iar dacă vrei să discuţi cu ei, nu se mai poate, aproape că refuză să se şi salute,
PERICOLUL REABILITĂRII TOTALITARISMULUI
Analiză din perspectivă istorică a motivării deciziei ICCJ în cazul Gheorghe Ursu
IICCMER consideră că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la cazul Gheorghe Ursu (Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva sentinței penale nr 196/F din 17 octombrie 2019, pronunțată de CAB, Secția I Penală, în dosarul 2500/2/2017 – 1030/2017) reprezintă un moment crucial pentru toate instituțiile implicate în condamnarea totalitarismului comunist și în reabilitarea victimelor nevinovate ale acestuia, dar și pentru societatea românească în ansamblul ei. Exonerarea de responsabilitate juridică a membrilor aparatului de securitate direct și indirect implicați în asasinarea disidentului Gheorghe Ursu lovește în fundamentele morale ale societății, reprezintă un pericol la adresa statului de drept și se situează în contradicție flagrantă cu adevărul istoric. Ea creează premisele impunității celor care au fost implicați în crimele politice ale regimului comunist și fragilizează cultura democratică din România, deschizând larg calea reabilitării regimului totalitar.
Deși susține că se întemeiază pe prevederile legilor, codurilor și convențiilor internaționale la care inclusiv România a aderat, în diverse perioade, decizia Înaltei Curți pleacă de la premise discutabile și care nu se verifică factologic.