Afaceri

Facilităţile fiscale acordate prin lege pentru acte de sponsorizări şi / sau de mecenat

Pro Oltenia

13:35 15.06.2026

0

    1. Temeiul legal
    
     Sponsorizarea şi mecenatul se realizează în baza următoarelor prevederi legale:
     1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 25, alin. (4), lit. i)
     2. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
     3. Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea
     4. Ordinului Ministrului Finanţelor nr. 994/1994 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea.
     5. Legea bibliotecilor nr. 334/2002
    
     2. Facilităţile fiscale acordate prin lege
     pentru acte de sponsorizări şi/sau de mecenat
    
     2.1. Facilităţile fiscale prevăzute prin „Legea nr. 227/2015
     privind Codul fiscal”, art. 25, alin. (4), lit. i)
    
     „Art. 25. Cheltuieli
     […] (4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
     i) 1) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:
     1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situaţiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit normelor;
     2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
     În cazul sponsorizărilor efectuate către entităţi persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unităţi de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute de prezenta literă, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, potrivit alin. (41).”
    
     2.2. Prevederi din „Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea”
    
     Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea guvernează condițiile de fond și de formă ale contractelor (forma scrisă obligatorie pentru sponsorizări și forma autentică notarială în cazul actelor de mecenat).
     Prin „Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea” se prevede:
     „Art. 1. (1) Sponsorizarea este actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susţinerea unor activităţi fără scop lucrativ desfăşurate de către una dintre părţi, denumită beneficiarul sponsorizării.
     (2) Contractul de sponsorizare se încheie în formă scrisă, cu specificarea obiectului, valorii şi duratei sponsorizării, precum şi a drepturilor şi obligaţiilor părţilor.
     (3) Mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoană fizică sau juridică, numită mecena, transferă, fără obligaţie de contrapartidă directă sau indirectă, dreptul său de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare către o persoană fizică, ca activitate filantropică cu caracter umanitar, pentru desfăşurarea unor activităţi în domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau ştiinţific - cercetare fundamentală şi aplicată.
     (4) Actul de mecenat se încheie în forma autentică în care se vor specifica obiectul, durata şi valoarea acestuia.
     (5) În cazul sponsorizării sau mecenatului constând în bunuri materiale, acestea vor fi evaluate, prin actul juridic încheiat, la valoarea lor reală din momentul predării către beneficiar.”
    
     3. Sumele neacordate în anul 2025
     pot fi acordate până la 25 iunie 2026
    
     Sumele aferente sponsorizării din anul 2025 pot fi acordate, prin metoda Redirecționării, în anul 2026 până la termenul limită pentru depunerea declarației anuale privind impozitul pe profit (Formularul 101) aferente anului fiscal 2026, respectiv până la 25 iunie 2026.
     Procedura: Se semnează un contract de sponsorizare în 2026, menționând că este pentru redirecționarea impozitului pe 2025 și se depune Formularul 177 la ANAF.
     Efect: În cazul în care impozitul s-a plătit deja, ANAF va vira suma solicitată direct din impozitul pe care firma l-a plătit deja pentru anul 2025, în limita plafonului neutilizat de anul trecut.
     Articolul 42, alin. (4) din Codul Fiscal reglementează dreptul contribuabililor de a redirecționa impozitul pe profit neutilizat printr-un mecanism ulterior încheierii anului fiscal.
    
     4. Termenul de depunere a declarațiilor
     prin Formularul 107 și Formularul 101
    
     25 Iunie. Depunerea Formularului 107 „Declaratie informativa privind beneficiarii sponsorizarilor/mecenatului/burselor private” [Formularul] Contribuabilii, platitori de impozit pe profit, care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat sau acorda burse private au obligatia de a depune declaratia informativa pana la termenul de depunere a declaratiei anuale de impozit pe profit. Contribuabilii, platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor, care efectueaza sponsorizari, potrivit legii, au obligatia de a depune declaratia informativa. Pe perioada aplicarii prevederilor art. I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 153/2020, termenul pentru depunerea declaratiei anuale privind impozitul pe profit este pana la data de 25 iunie inclusiv a anului urmator, iar pentru contribuabilii care intra sub incidenta prevederilor art. 16 alin. (5) din Codul fiscal pana la data de 25 a celei de-a sasea luni inclusiv de la inchiderea anului fiscal modificat. Fac exceptie contribuabilii pentru care reglementarile contabile sunt emise de Banca Nationala a Romaniei, respectiv de Autoritatea de Supraveghere Financiara. OPANAF nr. 1825/2018. OUG nr. 153/2020
     25 Iunie. Depunerea Declaratiei privind impozitul pe profit - Formularul 101 sau Depunerea Declaratiei privind obligatiile de plata la bugetul de stat - Formularul 100 [Formularul] Pe perioada aplicarii prevederilor art. I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 153/2020, termenul pentru depunerea declaratiei anuale privind impozitul pe profit este pana la data de 25 iunie inclusiv a anului urmator, iar pentru contribuabilii care intra sub incidenta prevederilor art. 16 alin. (5) din Codul fiscal pana la data de 25 a celei de-a sasea luni inclusiv de la inchiderea anului fiscal modificat. Fac exceptie contribuabilii pentru care reglementarile contabile sunt emise de Banca Nationala a Romaniei, respectiv de Autoritatea de Supraveghere Financiara. Astfel, potrivit art. I alin. (13) din O.U.G. nr. 153/2020, pe perioada aplicarii prevederilor art.I din acelasi act normativ, termenele pentru depunerea declaratiilor si pentru plata impozitului sunt urmatoarele: a) pentru contribuabilii platitori de impozit pe profit, prin derogare de la prevederile art. 41 si 42 din Codul fiscal, termenul pentru depunerea declaratiei anuale privind impozitul pe profit (FORMULAR 101) si plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv este pana la data de 25 iunie inclusiv a anului urmator, iar pentru contribuabilii care intra sub incidenta prevederilor art. 16 alin. (5) din Codul fiscal pana la data de 25 a celei de-a sasea luni inclusiv de la inchiderea anului fiscal modificat; b) pentru contribuabilii platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor, prin derogare de la prevederile art. 56 din Codul fiscal, termenul pentru depunerea declaratiei aferente trimestrului IV (FORMULAR 100) si plata impozitului aferent acestui trimestru este pana la data de 25 iunie inclusiv a anului urmator; c) pentru platitorii de impozit specific unor activitati, prin derogare de la prevederile art. 8 din Legea nr. 170/2016, cu completarile ulterioare, termenul pentru depunerea declaratiei aferente semestrului II (FORMULAR 100) si plata impozitului aferent acestui semestru este pana la data de 25 iunie inclusiv a anului urmator. OPANAF nr. 423/2022. OUG nr. 153/2020
     Ordinul Președintelui ANAF nr. 3.562/2024 reglementează oficial procedura actuală și instrucțiunile de depunere pentru Formularul 177. Acesta impune ca termenul limită de depunere să coincidă cu termenul declarației anuale de impozit pe profit (D101), respectiv 25 iunie.
    
     5. Sponsorizările directe curente pentru anul 2026
    
     În baza contracte de sponsorizare încheiate în anul 2026, sumele plătite vor fi considerate cheltuieli ale anului 2026.
     Ele vor diminua impozitul pe profit datorat pentru trimestrele/anul fiscal 2026, încadrându-se în noile plafoane calculate pentru acest an.
    

Vizită istorică a Familiei Regale la Poșta Română

Pro Oltenia

17:00 20.05.2026

0

    Compania Națională ,,Poșta Română” a găzduit astăzi vizita Familiei Regale a României, prima de acest tip la nivelul companiei, desfășurată într-un cadru cu relevanță instituțională și simbolică pentru una dintre cele mai importante instituții ale statului român.
     Vizita Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei României, și a Alteței Sale Regale Principele Radu s-a înscris într-un program de întâlniri și vizite cu caracter instituțional, având ca obiectiv prezentarea unor elemente privind activitatea și direcțiile de dezvoltare ale companiei.
     Programul a inclus Oficiul Poștal nr. 2, situat pe Bulevardul Ion Mihalache, recent modernizat și integrat în noua identitate vizuală a companiei. Acest proiect reflectă procesul de transformare prin care trece Poșta Română, orientat către îmbunătățirea experienței oferite clienților, eficientizarea serviciilor și consolidarea unei imagini instituționale contemporane, în acord cu noile standarde de dezvoltare și comunicare.
    

Avertisment: Românii, vizați de un nou val de fraudă online care folosește imaginea presei și a persoanelor publice

Pro Oltenia

19:38 02.04.2026

0

    Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Asociația Română a Băncilor (ARB) și Mastercard avertizează, prin intermediul proiectului național de educație digitală și prevenire a criminalității informatice #SigurantaOnline (www.sigurantaonline.ro), asupra unui nou val de tentative de fraudă online care implică utilizarea unor pagini web falsificate ce imită identitatea unor instituții media cunoscute, pentru a promova platforme fictive de investiții.
    
     Aceste scheme sunt propagate, de regulă, prin intermediul reclamelor sponsorizate în mediul online și al campaniilor de promovare din social media, unde atacatorii folosesc, în mod abuziv, imaginea unor persoane publice sau canale mass media pentru a câștiga încrederea utilizatorilor. Conținutul distribuit ia forma unor articole care par lansate de publicații legitime, însă direcționează potențialele victime către site-uri frauduloase.
    
     Metoda folosită de fraudatori urmează, de regulă, câțiva pași simpli în care utilizatorii sunt:
     1. atrași cu o „oportunitate” de investiții care pare reală
     Apar reclame sau articole care imită site-uri de știri cunoscute și promit câștiguri rapide din investiții. Pentru a câștiga încrederea utilizatorilor, sunt folosite imagini cu persoane publice și povești despre oameni care ar fi obținut profituri într-un timp foarte scurt.
     2. convinși să își furnizeze datele
     După accesarea articolului, utilizatorii sunt invitați să completeze un formular cu date personale. Ulterior, sunt contactați telefonic de persoane care se prezintă drept consultanți financiari și care le explică presupusul proces de investiție.
     3. determinați să transfere bani sau să ofere acces
     În cadrul acestor apeluri, li se solicită date bancare, efectuarea unor transferuri sau crearea de conturi pe platformele indicate de atacatori. În anumite situații, utilizatorilor li se cere să instaleze aplicații care permit accesul de la distanță la dispozitivele lor.
    

Cele mai ciudate impozite şi taxe din istoria omenirii

Pro Oltenia

13:07 26.11.2025

0

    Precizări preliminare
    
     1. Impozitele şi taxele au constituit dintotdeauna o mare preocupare, atât pentru conducătorii fiecărui imperiu şi stat (faraoni, regi, împăraţi, domnitori, preşedinţi, guvernanţi etc.), cât şi pentru cetăţeni, indiferent că aceştia au fost bogaţi sau săraci, persoane fizice sau juridice.
     Aceasta ca urmare a faptului că domnitorii / guvernanţii au nevoie de venituri bugetare cât mai mari, care se pot obţine, în general, prin creşterea fiscalităţii (a impozitelor, a taxelor, a contribuţiilor bugetare etc.), în timp ce fiecare cetăţean are interesul reducerii oricăror dări care le afectează venitul şi averea.
     Istoria fiscalităţii consemnează numeroase impozite şi taxe cu adevărat ridicole, ciudate, aberante, dintre care unele sunt prezentate în acest material.
     Aplicarea acestor impozite (denumirea unora de „taxe” fiind improprie) demonstrează atât lăcomia, cât şi absurditatea în gândire a unora dintre cei mai mari conducători ai lumii.
     Prin acest material se prezintă unele dintre cele mai ciudate impozite și taxe care au fost aplicate în istoria omenirii, un inventar al tuturor fiind greu de făcut.
     Desigur că istoria fiscală consemnează numeroase exemple de impozite ciudate, dintre care sunt și unele care, fie nu au acoperire în documente, fie au fost ciudate la vremea introducerii lor pentru prima dată, dar care, acum, au ajuns să fie ceva obişnuit în orice ţară civilizată.
     Dintre impozitele care au fost ciudate la vremea introducerii lor pentru prima dată, dar care, în ziua de azi, sunt ceva obişnuit în orice ţară modernă (fiind şi un semn de civilizaţie), exemplul cel mai edificator îl constituie „taxa pe folosirea WC-urilor publice”: aceasta a fost ciudată acum circa 2000 de ani, când, s-a introdus pentru prima dată, dar acum este ceva obişnuit în orice ţară civilizată.
     O precizare se impune şi în legătură cu distincţia care trebuie făcută între un impozit şi o taxă.
     Elementul esenţial care face distincţia între un impozit şi o taxă îl constituie lipsa sau existenţa unui serviciu, a unei contraprestaţii, în schimbul obligaţiei bugetare plătite:
     1) plata impozitului se face fără ca plătitorului (numit contribuabil) să i se ofere ceva în loc, direct, personal, imediat sau ulterior, fără ca acesta să beneficieze de vreun serviciu sau avantaj;
     2) plata taxei se face cu oferirea a ceva în loc, a unui serviciu, a unei contraprestaţii, pe cât posibil personal, direct, imediat şi de o valoare egală sau apropiată cu nivelul sumei plătite.
     Spre exemplu, din punct de vedere al sensului şi al conţinutului, exprimarea corectă este de „impozit pe valoarea adăugată”, şi nu de „taxă pe valoarea adăugată”.
     Este greşit a defini taxa prin impozit, precum „taxa pe valoarea adăugată este … un impozit indirect …”, așa cum s-a definit tva-aul prima dată în Codul fiscal din România.
     Pentru impozitele achitate nu se prestează plătitorului, din partea statului, nici un serviciu personal, direct, imediat şi de o valoare egală sau apropiată cu suma achitată.
     Pentru taxele achitate, plătitorul beneficiază, sau ar trebui să beneficieze, de un serviciu, pe cât posibil personal, direct, imediat şi de o valoare egală sau apropiată cu suma achitată.
    
     2. Într-o interpretare pe măsura ciudăţeniei acestor impozite, se poate spune că, dintotdeauna omenirea a avut parte de conducători mari, cu minţi odihnite, care au elaborat impozite trăsnite.
     Când aceşti conducători au vrut să obţină bani și din ceea ce era ridicol, au făcut-o, fără să le fie nici teamă și nici jenă de populație.
     Conducătorii respectivi au manifestat o atitudine de indiferență și/sau de necunoaștere a realităților și a greutăților oamenilor de rând, adoptând soluții nu numai apăsătoare asupra acestora, lipsiți de hrana strict necesară traiului zilnic, dar chiar și prin atitudini extravagante și ridicole, precum a spus-o Maria Antoaneta (regină a Franței între 10 mai 1774 – 21 septembrie 1792, care a murit executată prin ghilotinare) în celebra sa frază „Dacă n-au mămăligă, să mănânce cozonac”.
     Cei care nu aveau mămăligă, nu au ajuns să mănânce cozonac, dar Maria Antoaneta a murit executată prin ghilotinare, confirmându-se și în acest caz adevărul că „domnia prin prostie se plătește foarte scump”.
     Cu toate că prostia, hoţia și lenea au fost, şi rămân unele dintre fenomenele sociale de cea mai mare amploare din toate timpurile, întrebarea care s-a pus şi care se pune este următoarea: de ce până în prezent conducătorii nu au pus impozite şi „pe prostie”, și „pe hoţie”, și „pe lenevie” (ca materii impozabile, ca obiecte ale impunerii), care, pe lângă faptul că ar fi adus venituri deosebit de mari bugetului de stat, ar fi făcut să nu mai existe sărăcie în lume?
     Probabil din teama acestora că, fiind deţinătorii unor asemenea materii impozabile foarte mari, s-ar fi împovărat singuri cu aceste impozite.
     Citind articolul „Cele mai ciudate impozite şi taxe din istoria omenirii”, nu îți vine să crezi că a fost posibil să se aplice asemenea impozite, care, au existat în realitate, unele perioade îndelungate și în țări dintre cele mai dezvoltate economic, social și democratic.
    
     Conf. Univ. Dr. N. Grigorie Lăcrița
    

Electroputere Craiova, de la „citadelă a electrotehnicii româneşti” la „mallul unor multinaționale”

Pro Oltenia

13:50 07.10.2025

0

    Până în anul 1990, Uzina Electroputere Craiova era cunoscută în toată țara ca o adevărată „citadelă a electrotehnicii româneşti”.
     Acum fosta Uzina Electroputere a ajuns „mallul unor multinaționale”.
     Pentru cartea autobiografică pe care o am în lucru, fac o documentare și în localitatea Lăcrița[1], în care m-am născut și în care am trăit până la vârsta de 14 ani.
     Foarte multe și prețioase informații le-am obținut și le obțin de la domnul Matei Florea, cunoscut în sat ca Florea lui Ioniță Matei.
     O bună imagine despre modul în care s-a muncit pentru ca Uzina Electroputere Craiova să ajungă o „citadelă a electrotehnicii româneşti” mi-a fost descrisă de domnul Matei Florea, pe care o prezint în continuare.
     Matei Florea s-a născut la 1 aprilie 1936, în Lăcrița.
     În Lăcrița a trăit toată viața, locuind la circa 100 de metri de casa părintească a subsemnatului.
     Și acum are o memorie foarte bună și bogată, de la dumnealui având informațiile ce urmează.
     Uzina Malaxa din Craiova a fost naționalizată din 11 iunie 1948, a fost trecută din proprietatea lui Nicolae Malaxa în cea a statului, primind denumirea, începând cu 1 septembrie 1949, de Uzina Electroputere din Craiova.
     Începând cu anul 1950, Matei Florea a lucrat la Uzina Electroputere din Craiova.
     Față de domiciliul din Lăcrița, Uzina Electroputere din Craiova se află la circa 20 de km.
     Desculț mergea și lucra în fabrică
     În sezonul cald, drumul parcurs de Matei Florea era următorul:
     De acasă și până la Gara Pielești, cale de circa 4 km, mergea pe picioare, desculț, „pe poteca gării”, care era peste câmp, peste arături, prin lanurile de grâu, de porumb etc.
     Când se arau terenurile, poteca se făcea la loc peste arături.
     Se urca în tren, desculț, la gara Pielești și cobora în Craiova, la cantonul din apropierea Uzinei Electroputere.
     De la canton mergea pe picioare, tot desculț, până în fabrică.
     În fabrică lucra la secția lăcătușărie, unde efectua operațiile de curățare prin polizare a pieselor ieșite de la turnătorie.
     Circa o treime dintre muncitori lucrau desculți.
     Muncitorii care lucrau desculți erau cei nou angajați și/sau săraci, care nu aveau bani să-și cumpere încălțăminte.
     După ce aceștia lucrau circa 3 – 4 luni își permiteau să-și cumpere încălțăminte, cu atât mai mult cu cât protecția muncii începuse tot mai mult să le interzică să lucreze desculți.
     Din cauza căldurii foarte mari vara, în secția de turnătorie muncitorii lucrau desculți.
     La începutul iernii anului 1948, muncitorilor li s-a dat câte o pereche de bocanci și câte o pereche de salopete (inscripționate „Electroputere”), cu plata în rate, al căror preț era destul de mic și din care sindicatul suporta 50%.
     Muncitorii respectivi se simțeau onorați că purtau o asemenea „uniformă muncitorească”.
     Programul de muncă era de la 7:00 la 15:00, cu o pauză de masă, când suna fabrica, de 20 de minute, între 11:00 – 11:20.
     Fabrica avea o sirenă care suna așa de tare de se auzea și la Lăcrița, la peste 20 de km depărtare, fiind unul dintre elementele după care se orientau oamenii asupra orei din cauză că aceștia nu dețineau ceasuri.
     La întoarcerea spre casă, se parcurgea același traseu ca și la sosire, descris anterior.
     Parcurgând aceste drumuri, desculț, se ajunsese ca pe tălpi să aibă o piele foarte groasă și tare (o crustă).
    

Prețul apei plate este mai mare de până la 12 ori decât prețul laptelui

Pro Oltenia

13:01 27.08.2025

0

    Oricine merge într-o piață de produse alimentare constată că, la o terasă unde se vând mici și alte preparate la grătar (unitate cu cel mai mic grad de clasificare), un litru de apă (cu 5 lei sticla de 500 ml) se vinde cu 10 lei, în timp ce, în vecinătate, la raionul de produse lactate, producătorii (fermierii, țăranii și ciobanii) vând un litru de lapte cu 5 lei.
     Mari fermieri vând en-gros un litru de lapte chiar și cu un leu, în timp ce în marile magazine alimentare, precum Carrefour, Lidl, Kaufland etc., care aparțin numai unor firme străine, litru de lapte se vinde cu până la 15 lei, deci de până la 15 ori mai mare decât prețul de la poarta producătorului!?
     Față de prețurile cu care se vinde un litru de lapte de producători, prețurile apei plate în unitățile de alimentație publică (terase, restaurante, baruri, cafenele, bistrouri, cantine etc.), sunt până la halucinante pentru amărâtul producător de lapte, precum :
     14 lei pentru o sticlă de 250 ml, adică de 56 de lei un litru;
     16 lei prețul sticlei de 330 ml, adică de 48 de lei un litru; aceasta în condițiile în care prețul la producător pentru o sticlă de 330 ml apă plată sau minerală este între 0,70 și 1,10 lei pe sticlă;
     22 lei sticla de 500 de ml, adică de 44 de lei un litru;
     29 lei sticla de 750 ml, adică de 39 de lei un litru.
     Cea mai scumpă apă plată se vinde cu 30 de lei sticla de 500 de ml, adică cu 60 de lei un litru de apă, ceea ce înseamnă 6 euro pe un litru de apă, care este:
     1) de până la a 12 ori mai mare decât al litrului de lapte, de 5 lei, vândut de fermieri, de țărani și de ciobani în piețe,
     2) de până la a 60 ori mai mare decât al litrului de lapte, de un leu, vândut en-gros de marii fermierii.
    

Investiții de anvergură în zona lacului Craiovița din Craiova

Pro Oltenia

13:28 28.07.2025

0

    Zona lacului Craiovița a cunoscut, în ultimii ani, o dezvoltare uriașă, prin investițiile masive care s-au realizat în această zonă dar și prin cele care urmează să se realizeze.
     Dezvoltarea a început odată cu achiziția unei suprafețe de circa 22 de hectare de teren de către puternicul grup financiar sud-african NEPI, unde s-a construit Promenada Mall, unul dintre cele mai mari complexe de retail din țară și, cu siguranță, printre cele mai moderne.

Poșta Română continuă investiția în mobilitate și eficiență: achiziție de autoutilitare pentru un curierat modern și sigur

Pro Oltenia

14:22 12.07.2025

0

    Compania Națională „Poșta Română” își continuă strategia de modernizare printr-o nouă investiție semnificativă în flota auto, menită să crească eficiența serviciilor de curierat și să asigure un transport mai sigur și mai rapid. Această inițiativă reflectă angajamentul companiei față de adaptarea continuă la nevoile pieței și la ritmul accelerat al schimbărilor din sectorul logistic.