Istoria satului Urşi din Vâlcea

Satul Urşi, atestat documentar la 30 aprilie 1557 într-unul dintre hrisoavele lui Mircea Ciobanul. Despre sat se spune că s-a format prin adunarea tuturor locuitorilor de pe mai multe văi apropiate, iar pentru că cei mai mulţi erau din Valea Urşilor, satul a primit denumirea de „Urşi”.

Distribuie articol

Satul face parte din comuna Popeşti care este situată în partea central-vestică a judeţului Vâlcea, la o circa 30 kilometri sud de oraşul Horezu, fiind dispusă de-a lungul văii Luncavăţului, la o altitudine medie de 270 m, în zona geografică de deal din Subcarpaţii Getici. Specifice acestei zone sunt văile paralele create de râurile afluenţi direcţi de pe malul stâng al Oltului şi care merg în paralel pe aceeaşi direcţie de curgere nord-vest – sud-est. Satul se înscrie în salba de localităţi aflată pe valea creată de râul Luncăvăţ între Depresiunea Horezu şi râul Olt.

Biserica de lemn „Buna Vestire” se află pe malul stâng al luncii, pe un platou aflat la marginea de nord a satului, spre satul vecin, Cuceşti. În jurul bisericii se dezvoltă cimitirul care ocupă acest platou înconjurat cu arbuşti şi arbori de înălţime mare.