În perioada 4-17 noiembrie 2022 s-a desfășurat cea de-a IV-a ediție a „Zilelor Culturii Albaneze”, manifestare anuală de anvergură, organizată de Asociația Liga Albanezilor din România începând cu anul 2018. După o ediție de compromis, anul trecut, în care cele mai multe dintre evenimente s-au desfășurat fără public, din pricina măsurilor restrictive, „Zilele Culturii Albaneze” din acest an s-au bucurat de un public numeros. Acțiunile s-au derulat la Târgu-Jiu, București și Iași, în parteneriat cu autorități publice și instituții de cultură.
Deschiderea manifestării a avut loc la sucursala ALAR de la Târgu-Jiu, în data de 4 noiembrie. Cu acest prilej, a fost prezentată cea de-a doua ediție a monumentalei lucrări „Istoria literaturii albaneze: de la origini până în prezent”, de Dr. Luan Topciu. Evenimentul a adunat membri și simpatizanți ai comunității albaneze, reprezentanți ai instituțiilor locale și oameni de cultură. În alocuțiunile susținute, atât președintele Dr. Radu-Cosmin Săvulescu, cât și deputatul Bogdan-Alin Stoica și-au exprimat aprecierea față de opera profesorului Topciu și față de întreaga sa contribuție în promovarea culturii albaneze.
„Prin această lucrare și prin întreaga activitate a domnului Luan Topciu, comunitatea albaneză din România realmente scrie istorie. Este cel mai important volum dedicat istoriei literaturii albaneze, iar faptul că el a văzut lumina tiparului în România, în sânul comunității albaneze, este un motiv de mare onoare și mândrie pentru noi. Nu se putea imagina o mai bună deschidere pentru Zilele Culturii Albaneze, decât prezentarea acestei monumentale lucrări”, a precizat deputatul Stoica.
Marți, 8 noiembrie, de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, „Zilele Culturii Albaneze” s-au mutat la Muzeul Național al Literaturii Române din București. La orele serii, prietenii ALAR au umplut până la refuz sala Perpessicius pentru un recital de muzică și poezie albaneză, în traducerea românească a lui Luan Topciu. Actorul Angel Rababoc, de la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, a interpretat magistral o serie de poeme aparținând unor nume mari ale literaturii albaneze, în vreme ce trioul Florentina-Vinica Barbu (voce), Daniel Berteșteanu (chitară) și Ramy Fares (lăută) a încântat publicul cu piese albaneze tradiționale, extrase de pe albumele realizate de ALAR.
„A fost o întâlnire caldă, emoționantă și cred că cel mai important lucru pe care l-a făcut acest eveniment a fost că a lăsat porți deschise. După pandemie, este bine să fie porți deschise între oameni, între culturi, între gânduri. Or, gândul cel mai frumos, pus în cuvânt, este poezie”, a declarat actorul Angel Rababoc, la microfonul Televiziunii Române.
Distribuie articol
Caravana ALAR s-a reîntors la Târgu-Jiu, în data de 11 noiembrie, la Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj, acolo unde a avut loc vernisajul expoziției de imagini și documente „Victor Eftimiu – un destin româno-albanez”. Expoziția cuprinde fotografii, scrisori, manuscrise și alte efecte personale ale lui Victor Eftimiu (1889-1972), aflate în patrimoniul Centrului Cultural care funcționează în cadrul Asociației Liga Albanezilor din România. Anul acesta se comemorează 50 de ani de la trecerea la cele veșnice a scriitorului român, născut la Boboștița, în Albania, acesta fiind și principalul motiv pentru includerea expoziției în programul „Zilelor Culturii Albaneze”.
„Am emoții, pentru că mă gândesc la Victor Eftimiu în acest moment de evocare și, cumva, am sentimentul că spiritul său este alături de noi astăzi, prin materialele fotografice, manuscrise și tipărite expuse aici. Este un eveniment care ne-am dori să se repete, pentru că, așa cum bine se spune, cultura este o țară fără hotare. Și, indiferent cine este și unde creează, artistul este un cetățean al lumii”, a afirmat, în cadrul vernisajului, reprezentantul Bibliotecii, redactorul Viorel Surdoiu.
În programul „Zilelor Culturii Albaneze” a urmat un eveniment aparte, organizat în data de 14 noiembrie la Biblioteca Metropolitană București, și anume conferința „Repere în istoria creștinismului albanez”, susținută de Dr. Radu-Cosmin Săvulescu, președintele Asociației Liga Albanezilor din România. În deschiderea conferinței, deputatul Bogdan-Alin Stoica i-a înmânat o distincție doamnei Ramona-Ioana Mezei, directorul general al Bibliotecii, în semn de prețuire pentru sprijinul acordat comunității albaneze din România, în promovarea valorilor culturale.
„Am găsit mereu o ușă deschisă aici, la Biblioteca Metropolitană București, chiar și în vremurile dificile pe care le-am traversat. Instituția a găzduit evenimente reprezentative din viața asociației noastre: lansări de carte, prelegeri, întâlniri ale membrilor comunității. Am avut mereu sprijinul doamnei director Mezei și al întregului personal al bibliotecii, iar pentru acest lucru suntem recunoscători”, a precizat deputatul Bogdan-Alin Stoica.
Conferința a captat atenția publicului timp de aproape o oră și jumătate. Radu Săvulescu a făcut un amplu periplu prin istoria creștinismului albanez, începând cu perioada apostolică și terminând cu renașterea vieții religioase din Albania, după căderea regimului comunist. În cadrul evenimentului, fiecare participant a primit în mod gratuit câte un exemplar din lucrarea lui Nicolae Iorga, „Scurtă istorie a Albaniei și a poporului albanez”, tradusă din limba franceză de Radu-Cosmin Săvulescu.
Cea de-a IV-a ediție a „Zilelor Culturii Albaneze” s-a încheiat la Iași, în data de 17 noiembrie. La filiala locală a Uniunii Scriitorilor din România a avut loc lansarea volumului „Albania și albanezii în cărțile și presa din România”, de Marius Chelaru, redactorul-șef adjunct al revistei „Convorbiri literare, care a văzut lumina tiparului la Editura Asdreni a Asociației Liga Albanezilor din România. Gazda evenimentului a fost scriitorul Cassian Maria Spiridon, președintele Filialei Iași a Uniunii și directorul revistei „Convorbiri literare”.
„Sunt recunoscător Asociației Liga Albanezilor din România pentru că mi-a oferit cadrul pentru elaborarea și publicarea acestui volum. Am fost foarte interesat să descopăr cum erau văzuți Albania și albanezii în ceea ce am numi opinia publică românească, până la momentul constituirii statului albanez modern, la anul 1912. Veți fi surprinși să găsiți în paginile volumului o sumedenie de materiale și de referințe, despre care nu se vorbește mai deloc, dar care compun o amplă imagine a subiectului în rândurile cărturarilor și ziariștilor români”, a subliniat Marius Chelaru.
Evenimentele care au compus „Zilele Culturii Albaneze” au fost intens promovate pe canalele online ale ALAR și s-au bucurat de atenția Televiziunii Române, a Radio România și a presei locale din Târgu-Jiu, București și Iași. În data de 16 noiembrie, președintele ALAR, Dr. Radu-Cosmin Săvulescu, a participat la emisiunea „Conviețuiri”, difuzată de TVR 1, acolo unde a vorbit pe larg despre „Zilele Culturii Albaneze”.
„Formatul itinerant pe care l-am adoptat în acest an s-a dovedit a fi un succes. Prin urmare, ne gândim serios ca acest model să devină un standard pentru Zilele Culturii Albaneze, urmând ca la fiecare ediție să găsim un grup de orașe în care să se desfășoare evenimentele componente. Într-adevăr, este un efort organizatoric mai mare, dar rezultatele sunt mai mult decât încurajatoare. Publicul răspunde pozitiv, iar interesul crescut ne arată că suntem pe drumul cel bun”, a declarat Radu Săvulescu.
Pentru a putea adăuga comentarii, te rugăm să te autentifici.