Ceramica de Horezu - recunoașterea autenticului și a falsului

Ceramica de Horezu - recunoașterea autenticului și a falsului

07:43 29.01.2020
0

Dintotdeauna satul Olari din Horezu a fost cunoscut și recunoscut ca specializat în ceramică. Olarii vindeau la bâlciurile din zonă sau chirigiilor vasele de rând, cele folosite în viața de zi. Comerțul avea la bază trocul, vasele erau date în schimbul mălaiului, al păsărilor sau animalelor. Vasele de larg consum trebuiau să fie bune, ușor de folosit, stabile, dar trebuiau să și placă ochiului și să încânte sufletul.

Distribuie articol

Plimbările noastre prin țară ne-au adus de atâtea și atâtea ori prin Horezu. Este evident că toți, tradiționaliști sau pur și simplu, iubitori de frumos, suntem tentați să cumpărăm un vas, un ulcior de la marginea drumului ce străbate Horezu.

La o mai atentă observație, însă, constatăm că marea majoritate a oalelor, cănilor, farfuriilor, străchinilor sau ulcelelor sunt produse în cu totul altă zonă a lumii. Haideți să deslușim puțin misterul și să facem cunoscute câteva metode prin care putem deosebi ceramica autentică de falsurile importate.

Din vremuri îndepărtate, din rândul agricultorilor au fost câțiva mai îndemânatici care au învățat să modeleze lutul, fiind o activitate complementară. Arta olăritului a devenit meșteșug preluat în familie, de la părinți și bunici, dar și o formă de exprimare a momentelor importante din viața țăranului prin simbolurile desenate pe ceramică.

Dintotdeauna satul Olari din Horezu a fost cunoscut și recunoscut ca specializat în ceramică. Olarii vindeau la bâlciurile din zonă sau chirigiilor vasele de rând, cele folosite în viața de zi. Comerțul avea la bază trocul, vasele erau date în schimbul mălaiului, al păsărilor sau animalelor. Vasele de larg consum trebuiau să fie bune, ușor de folosit, stabile, dar trebuiau să și placă ochiului și să încânte sufletul.

Simbolul dominant în pictura vaselor de Horezu este cocoșul. Alte elemente care înfrumusețează ceramica de Horezu sunt stelele, șerpii, copacii, oamenii, florile, peștii, spirala dublă, linia dreaptă, linia ondulată, frunza, brâul, soarele, spicul, pomul vieții și coada de păun. Sunt două culori specifice zonei: roșul și galbenul de Horezu.

Unicitatea ceramicii de Horezu a făcut ca ea să fie inclusă încă din anul 2005 în patrimoniul UNESCO și, totodată, interesantă pentru falsificatori. Iată mai jos câteva idei pentru a putea recunoaște ceramica autentică de Horezu:

Asa cum spuneam mai sus, o metodă pentru a recunoaște ceramica născută din mâinile hurezenilor este de a observa elementele, simbolurile care le înfrumusețează.

Ceramica fals-hurezeană este fabricată industrial și, tot industrial, este și pictată. Din aceste motive, falsurile se pot recunoaște și după greutate, fiind mai grele deoarece componența vaselor conține plumb. Este evident că prezența plumbului reprezintă un real pericol pentru sănătate.

O altă metodă de a suspecta că un vas este o copie industrială a ceramicii de Horezu este intensitatea culorilor desenelor. Copiile fiind produse industrial, sunt colorate mult mai intens. Cele originale, au culorile ușor mai palide, deoarece culorile sunt obținute prin amestecul vopselurilor cu rocă albă, pământ roșu sau oxid de cobalt.

Și amprenta „pensulei” este un semn de contrafacere. Fiind pictate industrial, desenele sunt continue și uniforme, fiind perfect executate, față de simbolurile desenate cu mâna, care au mici imperfecțiuni, detalii mai încărcate cu material, altele mai puțin încărcate.

Este evident că dacă un vas este mult mai ieftin decât vasele de ceramică originală, acesta are șanse mari de a se dovedi un fals.

Am fost martori la creația ceramicii de Horezu, așa cum se făcea și în trecut, în atelierul domnului Mihai Bîscu. Simplitatea cu care ne-a explicat, cu sufletul la gură, atent și emoționat, cum boțul de lut ajunge vasul de fructe de pe masa ta din living, drumul lutului de la carieră până la farfuria sau platoul ce își va înfrumuseța mesele sau vitrinele, ne-a convins că oamenii aceștia, olarii din Horezu, trebuie susținuți cumpărându-le creațiile.


Sursa: Turist prin Romania
Sursa imagine: Mihai Bascu - Ceramist
Scrie un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii, te rugăm să te autentifici.

Conectare



Cont nou



Resetare parolă