Nu există o armată europeană, iar apărarea rămâne o competență națională exclusivă. În acest context, UE a luat recent măsuri de stimulare a cooperării în domeniul apărării.
Distribuie articol
Din 2016 a avut loc un progres semnificativ în domeniul securității și apărării în Uniunea Europeană cu mai multe inițiative UE concrete pentru stimularea cooperării și consolidarea capacității Europei de a se auto-apăra. Citiți în articolul nostru despre ultimele dezvoltări în domeniu.
Așteptări mari pentru apărarea UE
Europenii se așteaptă ca UE să garanteze securitatea și pacea. Trei sferturi dintre europeni (75%) sunt în favoarea unei politici comune UE în domeniul apărării și securității, arată un sondaj Eurobarometru special în domeniul securității și apărării, publicat în 2017. Majoritatea europenilor (55%) s-au declarat în favoarea creării unei armate europene. Mai recent, într-un sondaj Eurobarometru din martie 2018, 68% dintre europeni au spus că ar dori ca UE să facă mai multe în domeniul apărării.
Cel mai puternic sprijin pentru creșterea implicării UE în securitate și apărare este înregistrat în Cipru (92%), urmat de România (80%).
Liderii UE își dau seama că niciun stat membru al UE nu poate aborda izolat amenințările actuale la adresa securității. Președintele francez, Emmanuel Macron, a luat inițiativa unui proiect militar european comun în 2017, în timp ce cancelarul german, Angela Merkel a declarat în noiembrie 2018, în cadrul unui discurs ținut în Parlamentul European, că „ar trebui să lucrăm la viziunea creării unei armate europene adecvate”. Trecerea către o uniune a securității și apărării a fost una dintre prioritățile Comisiei Juncker.
Acțiuni recente UE pentru consolidarea cooperării în domeniul apărării
Tratatul de la Lisabona prevede o politică UE comună în domeniul apărării [articolul 42(2) TEU]. Însă Tratatul afirmă clar prioritatea politicii naționale în domeniul apărării, inclusiv statutul de membru NATO sau neutralitatea.
În ultimii ani, UE a început să implementeze inițiative ambițioase pentru furnizarea de resurse, stimularea eficienței, facilitarea cooperării și susținerea dezvoltării capacităților.
Cooperarea structurată permanentă (PESCO) a fost lansată în decembrie 2017 și începând cu iunie 2019 cuprinde 25 de state membre UE. În prezent funcționează pe baza a 34 de proiecte concrete cu angajamente obligatorii, inclusiv un Comandament Medical European, un Sistem de Supraveghere Maritimă, asistență reciprocă pentru echipele de securitate cibernetică și de reacție rapidă și o școală mixtă UE de informații.
Fondul european de apărare (FEA) a fost lansat în iunie 2017. Pentru prima dată, bugetul UE este utilizat pentru cofinanțarea cooperării în domeniul apărării, iar fondul ar trebui să facă parte din următorul buget pe termen lung (2021-2027). Fondul european de apărare va completa investițiile naționale și va oferi stimulente practice și financiare pentru colaborare în cercetarea, dezvoltarea și achiziționarea în comun de echipamente și tehnologie de apărare.
UE a consolidat cooperarea cu NATO în 74 de domenii, inclusiv securitatea cibernetică, exercițiile comune și combaterea terorismului. Există și un plan de facilitare a mobilității militare între statele membre UE pentru a permite personalului militar și echipamentului să acționeze mai rapid ca răspuns la crize.
Uniunea Europeană urmărește și eficientizarea finanțării misiunilor și operațiunilor civile și militare. UE are în prezent 16 astfel de misiuni pe trei continente, cu o gamă largă de mandate și desfășurând peste 6.000 de militari și civili.
În iunie 2017 a fost instituită o nouă capabilitate militară de planificare și conducere (MPCC) pentru îmbunătățirea gestionării crizelor din UE.
Să cheltuim mai mult, să cheltuim mai bine, să cheltuim împreună
La Summit-ul NATO din Țara Galilor din 2014, țările UE care sunt membre NATO se angajează să cheltuiască până în 2024 2% din PIB în domeniul apărării. Parlamentul European a cerut statelor membre să-și respecte angajamentul.
Estimări NATO din 2019 arată că doar șase țări (Grecia, Estonia, Regatul Unit, Letonia, Polonia și România) cheltuiesc 2% din PIB pentru apărare.
Dar consolidarea apărării UE nu se limitează la creșterea fondurilor cheltuite în domeniu, ci și la eficientizarea acestor cheltuieli. Statele membre ale UE reprezintă împreună al doilea mare investitor în apărare din lume după SUA, dar se estimează că 26,4 miliarde de euro sunt risipite în fiecare an din cauza duplicării cheltuielilor, a supra-capacității și a barierelor din calea achizițiilor publice. În consecință, în Europa sunt utilizate de șase ori mai multe sisteme de apărare decât în Statele Unite. În acest context, UE poate oferi cadre și stimulente pentru cooperarea între țările sale membre.
Europa va trebui să pună în comun și să integreze cele mai bune capabilități, deoarece se estimează că, până în 2025, China va deveni al doilea cel mai mare investitor în apărare din lume după SUA.
Poziția Parlamentului
Parlamentul European a solicitat în mod repetat utilizarea pe deplin a potențialului dispozițiilor Tratatului de la Lisabona de a lucra în direcția unei uniuni europene de apărare. Deputații susțin în mod constant intensificarea cooperării, sporirea investițiilor și punerea în comun a resurselor pentru a crea sinergii la nivel UE, cu scopul de a proteja mai bine europenii.
Sunt marile așteptări realiste?
Pe lângă provocările practice, UE trebuie să concilieze diferite tradiții și culturi strategice. Parlamentul consideră că o Carte albă a UE privind apărarea ar fi o modalitate utilă de a face acest lucru și de a sprijini dezvoltarea viitoarei politici de apărare a UE.
(analiză a Parlamentului European)
Pentru a putea adăuga comentarii, te rugăm să te autentifici.