Interviu - Reuşita mea ca scriitor se datorează anilor de liceu din Elena Cuza

Interviu - Reuşita mea ca scriitor se datorează anilor de liceu din Elena Cuza

10:25 20.06.2019
0

În ce an ați absolvit Colegiul Național „Elena Cuza” din Craiova? Povestiți-ne câteva amintiri din acea perioadă!

Mihai Firică - Cei mai frumoşi ani de şcoală sunt cei petrecuţi în Colegiul Național „Elena Cuza”, în 1988, când am devenit elev al fostului Liceu de Filologie Istorie, cum se numea pe atunci. Sistemul de învăţământ prevedea „trepte” după clasele a opta şi a zecea, aşa că de la „Fraţii Buzeşti” la Filologie, unde aveam să închei studiile liceale, nu a fost decât un pas. A fost etapa decisivă în alegerea carierei, urmând studii universitare de istorie şi profesia de jurnalist. Cred că reuşita mea ca scriitor se datorează anilor de liceu din „Elena Cuza”. Minunaţi ani!

Am citit enorm, chiulind de la matematică şi alte materii doar pentru a putea citi în biblioteca liceului. Orele de Literatură universală erau preferatele mele, aşa că făceam pasul de la bibliotecă în sala de clasă pentru ca ora următoare să chiulesc iar printre cărţi. Clasa mea se afla chiar lângă bibliotecă, aşa că în pauze ieşeam să discut cu colegii, apoi reintrând la locul meu, cum s-ar spune. Este cea mai puternică amintire din liceu. Am reuşit să citesc tot din Hemingway şi Proust în vreo trei luni. Sute de mari opere pe care le-am citit cu o frenezie care mă ţinea treaz nopţile, toate celelalte trecând în plan secund. Nu am fost un elev silitor, se înţelege, dar asta a fost opţiunea mea decisivă. Am debutat în presa literară în 1989, în revista „Ramuri”, fiind remarcat de profesorii care au devenit ceva mai îngăduitori în privinţa motivării absenţelor. Doamnei diriginte Ecaterina Staicovici şi dascălilor le datorez enorm pentru ceea ce am devenit. Iar colegilor mei le sunt acelaşi prieten statornic, deşi pe unii nu i-am revăzut de mulţi ani. Nu este doar nostalgie, ci şi solidaritatea care s-a născut într-o şcoală care îşi iubeşte elevii.

Distribuie articol

În 2011, Casa Regală a României v-a acordat „Medalia Regele Mihai I pentru loialitate”. Ne puteți spune mai multe detalii despre această experiență remarcabilă? L-ați cunoscut pe Regelele Mihai, cum a rămas el în amintirea dvs.?

Mihai Firică - Majestatea sa Regele Mihai rămâne o personalitate marcantă a istoriei noastre. O figură luminoasă, respectată pretutindeni în lume, indiferent că vorbim de contemporanii

săi sau de instituţii internaţionale, însă şi cu nişte „rătăciţi” care îi reproşează vinovăţii imaginare. Regele Mihai I al României a salvat naţiunea în comente de cumpănă, a slujit democraţia şi libertatea în orice moment, indiferent că a fost pe Tronul Ţării sau în exil. Recomand tinerilor să caute adevărul în numeroasele volume apărute după prăbuşirea comunismului în România, în special cărţile cu interviuri ale Majestăţii Sale. Vor descoperi o personalitate care i-a iubit şi slujit pe români chiar şi în momentele în care conducătorii vremelnici i-au interzis să se reîntoarcă acasă.

L-am întâlnit pe Regele Mihai I în mai multe rânduri, fie la evenimente publice sau în vizite private. Un om de o căldură aparte, modest în măreţia sa şi cumpătat în toate privinţele. Mereu bine informat dar şi dispus să afle opinii sau să asculte ceea ce interlocutorii aveau de spus. În 2011, mi s-a făcut onoare de a fi decorat cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, după mai mulţi ani de colaborare cu Casa Regală a României în calitate de jurnalist şi scriitor. A fost o ceremonie memorabilă, eveniment în cadrul căruia a fost decorat şi domnul Mihai Şora. Vă daţi seama? Doi oameni care simbolizau prin vârstă şi prin destin un secol din istoria noastră, faţă în faţă, în Sala Regilor a Palatului Elisabeta din Bucureşti. O altă întâlnire cu Familia Regală a fost în preajma Crăciunului din 2010, în cadrul unei vizite private la Palatul Săvârşin. Acea întâlnire memorabilă am evocat-o în volumul colectiv „Mihai I al României. Regele nostru” (Ed. Curtea Veche, 2018). Speranţa mea privind viitorul României este profund legată de revenirea la valorile tradiţionale şi la sistemul monarhiei constituţionale.

Sunteți poet, dar și jurnalist cultural și membru în Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor, Filiala Craiova. Cum vedeți dvs. mediul cultural craiovean? Care credeți că sunt punctele sale „tari” și „slabe”?

Mihai Firică - Tinerii găsesc în Craiova numeroase posibilităţi de a se afirma în plan cultural. Toate domeniile culturale sunt reprezentate la nivel instituţional, chiar dacă unele sunt mai puternic dezvoltate iar altele doar simbolic. Având un centru universitar puternic, Craiova culturală a devenit un centru prin forţa de atracţie şi polarizarea cratorilor din Oltenia. Un punct slab este infrastrutura, lipsind săli moderne de spectacole sau sedii pentru uniunile de creaţie, în timp ce anumite instituţii suferă de din cauza finanţării sau a politizării managementului. Cultura scrisă este reprezentată prin câteva reviste de cultură solide, cu o recunoaştere naţională indiscutabilă („Ramuri”, „Mozaicul”, „Scrisul Românesc”). Filiala Uniunii Scriitorilor din România încearcă să fie o poartă deschisă pentru toţi creatorii, indiferent de vârstă, punând laolaltă generaţii de scriitori. Am generat o serie de manifestări gândite special pentru apropierea tinerilor de literatură, de la lecturi publice la cenacluri literare, ori de la lansări editoriale la dezbateri culturale. Sunt invitaţi tineri care nici nu au debutat în volum pentru a se aşeza alături de scriitori consacraţi, aşa cum s-a petrecut în cadrul unui proiect derulat şi la Colegiul Naţional „Elena Cuza”. Alături de mai mulţi colegi, am participat la o lectură publică „Poezia pentru o lume fără frontiere” unde am întâlnit câţiva elevi talentaţi în viitorul cărora cred cu putere.

În societatea contemporană, în condițiile în care tinerii sunt acuzați frecvent că nu mai citesc și dedică tot mult timp site-urilor de socializare, care considerați că este rolul literaturii? Ce ar trebui să facă școala ca să-i apropie de literatură?

Mihai Firică - Literatura este şi pe reţelele de socializare, nu trebuie să ne îngrijorăm. Citesc mult în format electronic, fie că „răsfoiesc” reviste, portaluri culturale sau lucrări care mi-ar fi ocupat un spaţiu mare din bibliotecă. Depinde cum foloseşti relele de socializare sau blogurile, însă sunt convins că este bine să citeşti cât mai mult, oriunde. Internetul a transformat literatura printr-o diversificare alertă datorată spargerii oricăror bariere de comunicare. Literatura are darul de a-i apropia pe oameni, punând accentual pe creativitate şi dialog. Poate suna ca o definiţie din manual dar lucrurile se potrivesc în acest fel câteodată, nu-i aşa? Iar şcoala poate fi locul în care un tânăr îşi poate începe parcursul în artă dacă profesorii reuşesc să transmită şi altceva decât o cere programa. Aş vrea să cred că managerii şcolilor înţeleg să susţină o revistă, un cenaclu şi se preocupă de organizarea de întâlniri între elevi şi creatori, în special cu scriitorii. Este o viziune în care se regăseşte speranţa că accentul se pune pe stimularea creativităţii şi pe cultivarea abilităţii de a construi punţi de comnicare. Sigur, presupune un efort suplimentar, alocarea de resurse şi voluntariat, dar rezultatele vor fi considerabile.

(IRIZĂRI revista Colegiului Naţional „Elena Cuza” Craiova)


Sursa: Mihai Firică blog
Mihai Firică

Mihai Firică

director fondator PRO Oltenia - ziar online: Informaţia veritabilă te face mai puternic. Orice decizie iei, a fi la curent cu ultimele noutăţi din domeniul care te interesează este o condiţie a succesului. Viaţa de zi cu zi te-a învăţat, dragă cititorule, că a afla o informaţie în timp real, cu un pas înaintea celuilalt, deschide oportunităţi nebănuite.

Scrie un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii, te rugăm să te autentifici.

Conectare



Cont nou



Resetare parolă