Poate ar trebui să avem o zi națională a femeilor eroine, femei care din dragoste de țară, în situaţii extreme au fost capabile de sacrificiul suprem. În urma cercetărilor noastre am construit o listă, o galerie a româncelor eroine, femei din diverse epoci, care și-au sacrificat viața pentru țară.
Distribuie articol
Poate ar trebui să avem o zi națională a femeilor eroine, femei care din dragoste de țară, în situaţii extreme au fost capabile de sacrificiul suprem. În urma cercetărilor noastre am construit o listă, o galerie a româncelor eroine, femei din diverse epoci, care și-au sacrificat viața pentru țară. Astfel, pe lista aceasta impresionantă apar nume ca Druşa, eroina de la Bobâlna, Anca Zin, eroina răscoalei din 1514, Maria Putoiana, luptătoare în oastea lui Mihai Viteazul, Ecaterina Varga, „Doamna moţilor”, eroina revoluţiei din 1848 din Transilvania, Ana Ipătescu, pistolara de pe podul Mogoşoaiei, Elena Vârnav, eroina de la 1848 în Moldova, Alexandrina Haralambie, fiica generalului Gheorghe Magheru, Maria Rosetti, Măriuca Zaharia, fetiţa de 12 ani, răpusă de un glonţ pe 6/19 august 1917 la Mărășești, maica Mina (Marina) Hociotă din Săliştea Sibiului, călugărița eroină, Elena Chiriţă, eroină a celui de-al Doilea Război Mondial. Imaginea sacrificiului și a devotamentului acestor femei transpare din arhive şi din literatura istorică iar memoria sacrificiului lor trebuie păstrată vie.
Această elită de femei eroine este, de mai bine de un secol, condusă de Ecaterina Teodoroiu. Dedicăm acest articol Eroinei de la Jiu. I-am cunoscut locul nașterii sale și impresionați de modestia locului și încărcătura lui de emoție reală vă redăm aici câteva dintre descoperirile și gândurile noastre.
Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu se află în cartierul Vădeni din municipiul Târgu Jiu, pe bulevardul Ecaterina Teodoroiu la nr. 270. Am ajuns la ea, într-o după-masă de primăvară. Pe gardul din lemn o placă mare avertizează că am ajuns la casa care i-a fost acasă Eroinei de la Jiu. Emoția cu care am pășit pragul casei a fost copleșitoare. Poveștile cunoscute despre Cătălina Todoroiu, căci acesta era numele ei, ne-au revenit în minte, accentuându-ne emoțiile.
Căsuța este monument de arhitectură populară și a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. În interior, mobilierul original expus este mobilier țărănesc de la începutul secolului al XX-lea. Sunt expuse obiecte personale, fotografii, cărți ce au aparținut Ecaterinei Teodoroiu.
Într-o vitrină, alături de obiecte vestimentare este părul eroinei. Coada împletită din părul Ecaterinei Teodoroiu este considerat unul dintre cele mai importante exponate. Ghidul nostru, custodele casei ne spune povestea cosiței Cătălinei. Atunci când s-a înrolat ca infirmieră, Cătălina a ajuns în același pluton cu fratele ei, Nicolae. Acesta a murit în brațele ei. Când s-a înrolat, Cătălina, fată frumoasă, avea părul lung prins într-o coadă mare. Și-a tăiat părul și pentru a răzbuna moartea fratelui ei, a schimbat hainele de infirmieră cu cele de soldat, hainele fratelui său mort şi, așa îmbrăcată, a plecat la luptă.
Lucrurile Cătălinei sunt acum expuse aici. O ie, o batistă, fusta cu care a plecat de acasă, haina de soldat. Cufărul cu lucrurile ei şi părul său au fost expuse o perioadă la Muzeul Militar din Bucureşti. După înființarea casei memoriale lucrurile Cătălinei au ajuns aici, în Târgu Jiu, acasă.
Căsuța aceasta modestă expune și medalia primită pentru actele de eroism, vase din pământ, masa de lemn, lada de zestre, iar unul dintre cele mai vechi obiecte este patul din tablă, pictat la capete, vechi de peste 125 de ani.
Îndemna plutonul la atac: „Înainte băieţi, înainte!”. La 22 august 1917, Ecaterina a căzut sub ploaia de gloanţe germane. A fost înmormântată pe câmpul de bătălie, pe 23 august, iar după război, a fost adusă în Mausoleul de la Mărăşeşti. Cu ocazia serbării centenarului Tudor Vladimirescu, pe data de 9 iunie 1921, rămăşiţele pământeşti ale eroinei au fost reînhumate, cu onoruri militare, la Târgu Jiu, în sicriu metalic, în piaţa Victoriei. Mausoleul a fost ridicat mai târziu, în anii 1935-1936, de artista Miliţa Pătraşcu, ucenica lui Brâncuşi. Pe cele patru feţe sunt sculptate scene din viaţa eroinei. Monumentul funerar a fost ridicat la iniţiativa Arethiei Tătărăscu, preşedinta Ligii Femeilor Române din Gorj.
Fotografii ale Cătălinei, dinainte de război, fată vioaie și frumoasă, dar și fotografii ale eroinei Ecaterina Teodoroiu, soldat al Armatei Române, sunt pe pereții vopsiți cu var alb, arătând privitorului povestea unei copile cu suflet măreț.
Aceasta este povestea celei numite „Jean d`Arc” a României, a curajului său care a uimit o ţară întreagă. Cu emoție și evlavie am părăsit Casa natală a celei ce a fost Ecaterina Teodoroiu, Eroina de la Jiu.
Pentru a putea adăuga comentarii, te rugăm să te autentifici.