Ziua Europei este marcată în fiecare an la data de 9 mai, anul acesta împlinindu-se 70 de ani de la declaraţia istorică a lui Robert Schuman. Decizia privind instituirea acestei zile a fost luată în 1985, în cadrul Consiliului European de la Milano.
La 9 mai 1950, ministrul francez de externe, Robert Schuman (1948-1952) propunea, în cadrul unui discurs, plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Această propunere este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.
La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Calitatea de stat membru implică atât drepturi, cât şi obligaţii. Toate acestea derivă din tratatele şi legislaţia adoptate de Uniunea Europeană de la înfiinţare până în prezent, la fel ca în cazul oricărui alt stat membru al Uniunii Europene.
Distribuie articol
Dând curs apelului lui Robert Schuman, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos. La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.
Amplului proiect de construcţie europeană i s-au alăturat, de-a lungul timpului, încă 22 de state europene: Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria (2004), Bulgaria şi România (2007) şi Croaţia (2013), ceea ce a dus la crearea unei imense pieţe unice (denumită şi piaţa internă). La 31 ianuarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a părăsit Uniunea Europeană.
PARCURSUL ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
Scepticii care nu vedeau România integrată în Uniunea Europeană au fost contraziși de succesul unei națiuni de a se reintegra în spațiul economic și cultural în care s-a creat. Cu ezitări sau un ritm mai lent, traversând momente politice sau economice de criză, România s-a dovedit un partener loial, dispus la eforturi pentru a fi parte dintr-o familie unită. DEzvoltarea României nu s-ar fi putut realiza la nivelul de astăzi și la standardul de viață fără sincornizarea cu politicile Uniunii Europene:
2019
Ianuarie-iunie – România a deținut, pentru prima dată, Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
2014
22-25 mai – alegeri pentru Parlamentul European. Delegația română include 32 de membri, cu unul mai puțin decât în precedenta legislatură. Jumătate dintre europarlamentari fac parte din grupul PSE.
1 ianuarie – finalul perioadei de tranziție în ce privește restricțiile de acces pe piața muncii din UE pentru lucrătorii din România
2009
4-7 iunie – primele alegeri pentru Parlamentul European la care România participă în calitate de stat membru. Sunt aleși 33 de europarlamentari, peste două treimi din el făcând parte din PPE (Partidul Popular European) și PSE (Partidul Social-Democrat European).
2007
1 ianuarie - România devine stat membru al Uniunii Europene
Tratatul de aderare prevede că, dacă există deficienţe grave în transpunerea şi punerea în aplicare a acquis-ului în domeniile economic, piaţa internă şi, respectiv, justiţie şi afaceri interne, pot fi adoptate măsuri de salvgardare într-un termen de până la trei ani de la data aderării.
Aderarea României a fost insoţită şi de o serie de măsuri de acompaniere specifice, instituite pentru a preveni sau pentru a remedia deficienţele în domeniile siguranţei alimentelor, fondurilor agricole, reformei sistemului judiciar şi luptei impotriva corupţiei.
Pentru ultimele două componente a fost stabilit un mecanism de cooperare şi verificare cu scopul de a îmbunătăţi funcţionarea sistemului legislativ, administrativ şi judiciar şi de a remedia deficienţele grave în lupta împotriva corupţiei.
2005
25 aprilie - în cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abaţia de Neumunster din Luxemburg, preşedintele României, Traian Băsescu, semnează Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană
13 aprilie - Parlamentul European dă undă verde aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană
2004
17 decembrie - la Consiliul European de la Bruxelles, România primeşte confirmarea politică a încheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană
2003
26 martie - Comisia Europeană prezintă ediţia revizuită a Parteneriatului de Aderare cu România
2002
12-13 decembrie - Consiliul European de la Copenhaga decide asupra aderării a 10 noi state membre şi adoptă foile de parcurs pentru România şi Bulgaria
20 noiembrie - Parlamentul European ia în considerare data de 1 ianuarie 2007 ca dată-ţintă pentru aderarea României la Uniunea Europeană
13 noiembrie - Comisia adoptă o \"Foaie de parcurs\" pentru România şi Bulgaria
2000
Februarie - in cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Generale, dedicată lansării Conferinţei Interguvernamentale, sunt deschise oficial negocierile de aderare cu România
1999
Decembrie - la Helsinki, Consiliul European decide începerea negocierilor de aderare cu şase ţări candidate, printre care şi România
Iunie - România adoptă Planul Național de Aderare la Uniunea Europeană
1998
Noiembrie - Comisia Europeană publică primul Raport de Ţară privind procesul de aderare a României la Uniunea Europeană
1997
Iulie - Comisia Europeană adoptă Agenda 2000, care include Opinia asupra cererii de aderare a României la Uniunea Europeană
1995
Iunie – România depune cererea de aderare la Uniunea Europeană
1 februarie - intră în vigoare Acordul European
1993
1 februarie - România semnează Acordul European, ce instituie o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de altă parte
ROBERT SCHUMAN, UN VIZIONAR AL CONSTRUCȚIEI EUROPENE
Robert Schuman: Guvernul francez propune plasarea întregii producţii franco-germane de cărbune şi oţel sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise participării celorlalte state ale Europei. Punerea în comun a producţiei de carbon şi de fier va asigura imediat stabilirea unor baze comune pentru dezvoltarea economică, prima etapă a Federaţiei europene, şi va schimba destinul regiunilor în care de mult timp se fabrică arme de război, ale căror victime au şi fost în mod constant. Solidaritatea de producţie care va fi astfel creată va face ca un război între Franţa şi Germania să devină nu numai de neimaginat, dar să şi fie imposibil din punct de vedere material. Edificarea acestei puternice unităţi de producţie, deschisă tuturor statelor care vor dori să participe, va avea drept rezultat faptul că va furniza, în aceleaşi condiţii, tuturor statelor pe care le va reuni elementele fundamentale ale producţiei industriale, creând astfel fundamentele reale ale unificării lor economice.
O SĂRBĂTOARE MARCATĂ DE PANDEMIE
În anii trecuţi, de Ziua Europei, instituţiile UE de la Bruxelles şi Strasbourg cât şi birourile locale ale UE din Europa şi din întreaga lume îşi deschideau porţile la începutul lunii mai şi organizau diverse activităţi şi evenimente, la care erau invitaţi toţi cetăţenii, de la cei mai mici până la cei mai mari, potrivit europa.eu.
În 2020, în contextul pandemiei cu coronavirus, cu care se confruntă întreaga lume, instituţiile europene doresc să marcheze Ziua Europei printr-o serie de activităţi online, aducând astfel un omagiu europenilor, care în spirit de solidaritate, ajută Uniunea Europeană să treacă de această criză sanitară. Activităţile online se găsesc pe paginile web ale birourilor locale şi din întreaga lume ale UE, dar şi pe Facebook şi pe alte reţele de socializare (#EuropeDay), arată https://europa.eu/.
În 2019, Ziua Europei a fost marcată la Sibiu, unde a avut loc Summitul informal al şefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, discuţiile vizând planurile strategice ale Uniunii pentru anii care urmează, potrivit www.romania2019.eu. România a deţinut începând cu 1 ianuarie 2019, timp de şase luni, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
Pentru a putea adăuga comentarii, te rugăm să te autentifici.