Masca de la Buridava - Ocnele Mari

În aprilie 1973, alături de alte vestigiii, la Ocnele Mari, a fost descoperită o piesă deosebită, unică în Europa şi probabil în lume, o mască dacică din bronz.

Aceasta are o lungime de 20 de centimetri, o lăţime de 12 centimetri şi se presupune, fie că îl reprezintă pe Hercule, fie că simbolizează un zeu local al războului.

Distribuie articol

Masca de la Buridava a fost descoperită în încăperea 3 de pe Cetatea 1 ( = C1), care se află alături de încăperea 2 ( în care au fost găsite inscripţiile cu litere latine şi greceşti şi în limba greacă) precum şi cele două monede de la Augustus.

În apropierea ei se află o cană bitronică ( cu toarta uşor supraînălţată) pe umărul căriea a fost incizat un dreptunghi cu un punct în interior.

Piesa este lucrată dintr-o singură foaie de bronz foarte subţire (1,5 mm).

Placa a fost tăiată dintr-o bucată mai mare şi apoi bătută pe dungă,urmele loviturii cu ciocanul fiind foarte vizibile. Tăietura plăcii este foarte clară ( la baza gâtului).

Piesa este foarte puternic oxidată. Patina are o culoare verde-albastră , mai dens pe partea dreaptă. Întreaga suprafaţă a fost netezită şi lustruită. Lustrul a disparut însa din cauza patinei.

Faţa pesonajului este foarte expresivă . Bărbia rotundă şi puternic accentuată. Nasul este în linii drepte şi precise. Nările au fost sumar indicate , iar baza nasului este dreaptă. Gura a fost împinsă din interior şi după aceea indică printr-o linie orizontală. Buzele uşor reliefate, puternic strânse, accentuează gropiţele laterale. Ochii adânciţi în orbite.

Sprâncenele exagerat de accentuate. Acest caracter este sporit de tăietura longitudinală, care trebuie să fi fost încrustată ,ca şi tăietura verticală de pe bărbie. Nu este exclus ca şi pupilele să fi fost încrustate. Gâtul se detaşează net de faţa măştii, având o lungime de 0,033m. Partea sa inferioară este mai îngustă, cu marginile întoarse spre interior, pentru a se prinde uşor de un suport. Fruntea lată. Părul este redat prin şase bucle, în manieră elenistico-ramană. Urechile redate prin batere şi apoi netezite.

Înălţimea măştii este de 0,185m, iar lăţimea maximă de 0,095m.

Prin urmare este vorba de o mască de dimensiuni relativ mici şi nu se pune problema că ea ar fi putut să fie o mască mortuară.

Unele detalii ale măştii s-au realizat după etapa baterii pe forma de lemn.

Altele au fost accentuate prin tehnica încrustării şi tăieturilor. Poate că şi gropiţele gurii au fost încrustate pentru a se accentua zâmbetul. Pare o operă desăvârşită , dar examninată mai atent , în spatele ei se sesizează existenţa unei forme iniţiale de lemn, care poate sta în legatura cu o staturaie în lemn la geto-daci şi care ne-ar aminti acele "simulacra "celtice ( de care vorbeşte Cezar).

Cum masca este “deschisă” în partea opusă privirii, presupunem că ea era fixată pe un stâlp la intrarea unui sanctuar sau încăpere subterană, sau chiar în aceea unde a fost aflată,sau la intarea pe “Colina Scară” unde s-au indentificat (1981) urmele coloanelor monumentale.

Masca reprezintă foarte probabil o divinitate ( poate zeul războiului), Ares-Marte de la greci şi romani. Nu credem că ar putea fi un portret , ci o operă legată de religia geto-dacilor, fiind un produs al unui atelier baştinaş. Nu se poate neglija nici faptul că la Ocniţa-Buridava a existat un centru economic ,militar, politic şi religios.

Descoperirea prezentă aici face dovada unei arte locale de mare valoare, dar şi a existenţei unor ateliere sclupturale indigene.

Datează de la sfârşitul sec.I î.e.n.