Interviu cu Juan José García, fondatorul Casei Române de Cultură din Getafe, Madrid (Spania), realizat de Mioara Baciu

Juan José García, spaniol de naștere și profund legat de România prin familie și alegere, este fondatorul Casa Română de Cultură din Getafe, Madrid, Spania, una dintre organizațiile active ale comunității românești din această parte a lumii. A dedicat o parte importantă a vieții sale promovării valorilor românești, transformând viața culturală într-o misiune personală. Casa Română de Cultură din Getafe nu pare a fi doar o organizație, ci expresia unei convingeri: aceea că identitatea unui popor poate fi păstrată chiar și departe de țara de origine atunci când există oameni dispuși să îi ofere timp, energie și suflet. Faptul că pregătirea și direcția generală a organizației îi revin astăzi soției sale, Laura Afrodita Apati (originară din Maramureș), îi permite lui Juan José García, în calitate de vicepreședinte 1, să își concentreze eforturile și să continue ca director al Festivalului Internațional de Poezie (omagiu internațional adus lui Nichita Stănescu) și al revistei Spania Literară, asigurând un gest de continuitate, specializare și încredere fermă în păstrarea acestei mari viziuni culturale.

Prin numeroasele evenimente culturale, publicații, lansări de carte, expoziții, concerte și întâlniri literare pe care le-a inițiat, coordonat sau susținut, Juan José García s-a consolidat ca un ambasador al dialogului intercultural dintre România și Spania, un adevărat om de cultură prin vocație și fapte, o legătură între două identități europene, un apărător al patrimoniului spiritual românesc în diasporă, un constructor de comunități prin cultură și un prieten autentic al României.

În perioada 3-6 iunie 2026, reprezentantul Casei Române de Cultură Getafe (actualmente vicepreședinte), împreună cu soția sa, Laura Apati, actualul președinte al acesteia, au desfășurat ample acțiuni de promovare a autorilor de carte români și, implicit a culturii române și spaniole, in cadrul BOOKFEST București, cel mai mare târg de carte din România, unde a acordat și înalte distincții scriitorilor și jurnaliștilor români. Printre privilegiați, m-am numărat și eu. M-am mai bucurat de astfel de onoruri, ca laureat, și în cadrul Festivalului Internațional de poezie Nichita Stănescu, care s-a desfășurat la Getafe și la Ambasada României din Regatului Spaniei din Madrid, în 2024, precum și în cadrul Festivalului Internațional de poezie Nichita Stănescu, organizat la București în perioada 2-5 aprilie 2025.

Activitatea sa vorbește despre generozitate, perseverență și respect pentru patrimoniul spiritual al unui popor care nu este cel în care s-a născut, dar pe care l-a îmbrățișat și promovat cu sinceritate. Colaborează cu autoritățile locale din Getafe, cu reprezentanți ai Ambasadei României și ai Consulatului General al României la Madrid, precum și cu alte asociații românești din diasporă. Un exemplu este participarea sa la întâlnirea hispano-română organizată de Primăria din Getafe, alături de oficiali români și spanioli.

Uneori, dragostea pentru o țară nu se măsoară după locul de naștere, ci după ceea ce alegi să faci pentru cultura și oamenii ei. Prin tot ceea ce a construit în Getafe, Juan José García pare să confirme că România poate avea ambasadori ai sufletului și dincolo de granițele propriei națiuni. Patria nu este întotdeauna locul în care te-ai născut; uneori devine locul a cărui cultură alegi să o iubești și să o slujești. Cultura nu are nevoie de pașaport. Recunoaște doar oamenii care îi deschid ușile și o așază, cu discreție și dragoste, în inima celorlalți. Am convingerea că vom descoperi o astfel de persoană prin intermediul dialogului care urmează.

Distribuie articol

Cum a luat naștere ideea de a fonda Casa Română de Cultură din Getafe și ce v-a determinat să vă implicați în acest proiect?

Juan José García: Ideea a luat naștere dintr-o nevoie clară: aceea de a crea un punct de întâlnire unde comunitatea românească să își poată păstra vii rădăcinile și, în același timp, de a oferi societății spaniole o fereastră deschisă către bogăția culturală a României. Legătura mea personală și familială cu România m-a făcut să înțeleg profunzimea patrimoniului ei spiritual. Am decis să mă implic pentru că am înțeles că cultura este cel mai bun instrument pentru a dărâma prejudecățile, a construi poduri și a crea o integrare reală bazată pe respect reciproc.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră să reprezentați cultura română într-o țară precum Spania?

Juan José García: Este o responsabilitate enormă, dar mai ales o adevărată onoare. A reprezenta cultura română în Spania înseamnă a arăta frumusețea, istoria și talentul unei țări extraordinare unei societăți receptive cum este cea spaniolă. Ambele popoare împărtășesc rădăcini latine și o sensibilitate foarte similară, motiv pentru care a servi drept legătură între ambele realități este profund satisfăcător.

Care sunt cele mai importante proiecte culturale pe care le-ați realizat de-a lungul timpului și de care sunteți cel mai mândru?

Juan José García: Fără îndoială, direcția Festivalului Internațional de Poezie (omagiu internațional adus lui Nichita Stănescu) și editarea revistei noastre Spania Literară sunt piloni fundamentali de care sunt profund mândru. La acestea se adaugă organizarea Primelor Zile Culturale Hispano-Române din Getafe și publicarea antologiei poetice hispano-române „El puente invisible / Podul invizibil”, publicată alături de prestigiosul Grup Editorial Sial Pigmalión pentru a comemora cea de-a 145-a aniversare a relațiilor diplomatice dintre România și Spania.

Totodată, în cadrul acestor zile culturale și în parteneriat cu Sial Pigmalión și Editura Betta, am prezentat lucrări academice și literare fundamentale, precum Nichita Stănescu y yo frente al espejo de Antonio Ruíz Pascual.

De asemenea, sunt foarte mulțumit de sediile internaționale ale Festivalului la Biblioteca Publică Pilot din Medellín și la Biblioteca Metropolitană din București. Să vezi cum o idee locală depășește granițele este o mândrie de nedescris.

Cum reușiți să mențineți echilibrul între integrarea românilor în societatea spaniolă și conservarea identității lor culturale?

Juan José García: Nu sunt două concepte opuse, ci complementare. A te integra nu înseamnă a uita cine ești, ci a-ți aduce bogăția culturală în societatea care te primește. Astăzi, pregătirea și direcția generală a Casei Române de Cultură îi revin Laurei Afrodita Apati, care aduce o viziune solidă în managementul comunitar, ceea ce ne permite să încurajăm românii să se simtă pe deplin integrați în viața socială din Spania, fără a-și pierde mândria pentru tradițiile și limba lor. La rândul meu, concentrarea mea pe proiecte precum Festivalul de Poezie și revista Spania Literară consolidează această identitate prin excelență literară. Exprimându-mi cele mai sincere felicitări întregului comitet director și întregii echipe de redacție a revistei.

Ce loc ocupă limba română în activitățile Casei Române de Cultură?

Juan José García: Limba este pilonul fundamental al patrimoniului unui popor. În activitățile noastre, limba română ocupă un loc central: prin paginile revistei Spania Literară, recitaluri poetice, lansări de carte și lecturi dramatizate, veghem la păstrarea și promovarea ei. În plus, căutăm mereu să fie accesibilă publicului spaniol prin ediții bilingve și traduceri, precum cele pe care le dezvoltăm de obicei în publicațiile noastre.

Cum răspunde publicul spaniol la manifestările culturale românești pe care le organizați?

Juan José García: Răspunsul a fost extraordinar de pozitiv. Publicul spaniol este curios, sensitiv și apreciază enorm calitatea artistică. Când descoperă profunzimea poeziei românești prin evenimente precum omagiul internațional adus lui Nichita Stănescu, bogăția folclorului său sau rigoarea publicațiilor noastre, primirea este întotdeauna caldă și plină de admirație.

Care considerați că sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă comunitatea românească din zona Madridului?

Juan José García: Principala provocare este de natură generațională. Pe măsură ce copiii românilor se nasc sau cresc în Spania, există riscul să se deconecteze de la rădăcinile lor culturale. O altă provocare importantă este depășirea vechilor stereotipuri prin promovarea constantă a înaltei culturi și prin munca comunitară, garantând că comunitatea românească este recunoscută pentru contribuțiile sale enorme la societatea din Madrid.

În ce măsură cultura poate deveni / a devenit un pod de dialog și apropiere între poporul român și cel spaniol?

Juan José García: Cultura este cel mai solid pod pentru că vorbește inimii oamenilor. În timp ce politica sau economia se mișcă din alte interese, literatura, muzica și arta generează o empatie imediată. Un exemplu clar în acest sens sunt Primele Zile Culturale Hispano-Române, promovarea pe care o facem în Spania Literară și antologia „El puente invisible / Podul invizibil” cu ocazia celei de-a 145-a aniversări diplomatice: o reprezentare încrucișată de poeți spanioli și români care demonstrează cum creația literară depășește granițele și consolidează o legătură afectivă durabilă. Cultura a permis spaniolilor și românilor să se descopere nu ca vecini îndepărtați, ci ca frați culturali în cadrul marii familii europene.

Cum îi atrageți pe tineri către valorile culturale și tradițiile românești?

Juan José García: Căutăm să adaptăm formatele la limbajul lor. Deși respectăm profund tradiția, încercăm să o prezentăm într-un mod dinamic, integrând noile tehnologii, concursuri, ateliere participative, promovarea digitală a revistei Spania Literară și întâlniri literare unde tinerii să aibă propria voce. Cheia este să le arătăm că cultura părinților sau bunicilor lor nu este ceva din trecut, ci un instrument viu pentru a-și înțelege propriul prezent.

Există vreun eveniment organizat de Casa Română de Cultură care v-a emoționat în mod special? Ce l-a făcut atât de special?

Au fost multe momente emoționante, dar îmi amintesc cu o dragoste deosebită deschiderea fiecărei ediții a Festivalului Internațional de Poezie Nichita Stănescu și a Săptămânii Culturale Românești, unde se ascultă versuri românești traduse în spaniolă în fața unui public mixt. Să vezi oameni de naționalități diferite emoționându-se în același timp la aceeași strofă reafirmă scopul tuturor eforturilor noastre.

Ce rol joacă voluntarii în succesul proiectelor pe care le coordonați?

Juan José García: Voluntariatul este inima care bate a asociației. Fără timpul, pasiunea și dăruirea dezinteresată a voluntarilor, nimic din toate acestea nu ar fi posibil. Energia lor este cea care dă viață organizării festivalurilor, logisticii zilelor culturale și distribuției revistei. Casa Română de Cultură este, înainte de toate, rezultatul efortului colectiv al unor oameni generoși.

Cum colaborați cu instituțiile românești și spaniole pentru promovarea culturii române?

Juan José García: Menținem o relație fluidă și de colaborare constantă. Lucrăm cot la cot cu Primăria din Getafe și autoritățile locale, precum și cu Ambasada României în Spania, Consulatul General la Madrid și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP). De asemenea, stabilim parteneriate cheie cu sectorul editorial, remarcându-se colaborarea noastră strategică cu Grupul Editorial Sial Pigmalión — o editură prestigioasă cu o mare distribuție în Spania și România — și mărci precum eLiteratura și Editura Betta.

În opinia dumneavoastră, care sunt valorile culturii române care îi impresionează cel mai mult pe spanioli?

Juan José García: Publicul spaniol apreciază în mod deosebit autenticitatea, profunzimea spirituală și lirica introspectivă ce caracterizează cultura română. De asemenea, remarcă ospitalitatea, bogăția patrimoniului oral și folcloric, precum și capacitatea de rezistență și depășire a dificultăților care se reflectă în manifestările artistice.

Literatura, muzica, artele plastice sau tradițiile populare: care dintre ele reușește să creeze cea mai puternică legătură între românii din diasporă?

Fiecare își are locul ei, dar literatura și poezia au o forță evocatoare unică în a conecta cu emoțiile, lucru pe care îl constatăm constant la Festivalul Nichita Stănescu și în Spania Literară. Cu toate acestea, tradițiile populare și muzica sunt de obicei cele care activează imediat sentimentul de apartenență și de reunire comunitară în diasporă.

Cum vedeți evoluția comunității românești din Spania în următorii zece ani?

Juan José García: Văd o comunitate din ce în ce mai consolidată, pregătită și integrată în toate domeniile societății spaniole. În următorii ani, tinerii de origine română își vor asuma un rol de leadership profesional și cultural, devenind cetățeni hispano-români pe deplin conștienți de dubla lor bogăție culturală.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră cuvântul „acasă”? România, Spania sau podul dintre ele?

Juan José García: Pentru mine, „acasă” nu este un punct geografic unic, ci podul. Este spațiul afectiv unde se intersectează afecțiunea, valorile și cultura celor două țări. Spania este țara mea natală, iar România este țara sufletului meu și a familiei mele; adevăratul cămin se află în unirea amândurora.

Cum reușiți să transformați nostalgia românilor emigrați în energie creatoare și implicare comunitară?

Juan José García: Nostalgia (dorul) este un sentiment specific românesc, profund și uneori melancolic. În cadrul asociației și prin proiecte precum revista Spania Literară încercăm să canalizăm acest dor pentru ca el să nu fie o tânjire pasivă, ci o forță care să inspire la a scrie, a picta, a organiza evenimente și a construi o comunitate. Transformăm memoria în acțiune.

Ce ne puteți spune despre succesul Festivalului Internațional de Poezie Nichita Stănescu și ce proiecte v-ați propus pentru perioada următoare?

Juan José García: Festivalul Internațional de Poezie Nichita Stănescu s-a consacrat ca un tribut de referință internațională adus marelui poet român și ca un spațiu fundamental de dialog intercultural, dovadă fiind recentul nostru acord de colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România, care numește juriul Festivalului și se ocupă de selecția premiilor pentru secțiunea în limba română.

Angajamentul meu de a continua ca director al acestui festival și al revistei Spania Literară ne permite să menținem o linie editorială și poetică de maximă exigență. Îmi place să amintesc că festivalul este, înainte de toate, o adevărată sărbătoare pentru toți participanții: o inițiativă vie care se susține în proporție de 40% datorită taxelor de înscriere ale participanților și în proporție de 60% prin fonduri proprii.

În aceeași linie se înscrie deschiderea Primelor Zile Culturale Hispano-Române din Getafe și editarea antologiei „El puente invisible / Podul invizibil” alături de Sial Pigmalión. Pe viitor, vom menține întâlnirile noastre literare periodice, vom extinde aria de acoperire a revistei Spania Literară și vom continua să construim rețele cu biblioteci, edituri și centre culturale din Spania, România și America Latină.

Dacă ați avea ocazia să transmiteți un singur mesaj românilor din diasporă, care ar fi acela?

Juan José García: Le-aș spune să simtă mândrie pentru rădăcinile lor. Să nu lase ca distanța să le stingă identitatea și să își împărtășească cu generozitate cultura oriunde s-ar afla, pentru că a fi ambasadori ai propriei istorii îi înnobilează pe ei și întregul lor popor.

În încheiere, ce credeți că va rămâne peste ani din munca depusă de Casa Română de Cultură din Getafe și din efortul dumneavoastră personal?

Sper să rămână o moștenire solidă de prietenie, respect și dialog între popoare. Cu Laura Afrodita Apati în fruntea pregătirii și direcției generale a Casei Române de Cultură și cu dedicarea mea continuă în direcția Festivalului de Poezie Nichita Stănescu și a revistei Spania Literară, precum și din partea întregului comitet director și colegiu de redacție al revistei, garantăm o structură durabilă. Dacă peste câțiva ani cineva își va aminti că în Getafe a existat un loc unde granițele s-au estompat prin artă, zile culturale și literatură, tot efortul va fi meritat, dovadă fiind participarea noastră la târgurile de carte din București, antologiile noastre bilingve și revista însăși, care sunt o dovadă vie a moștenirii pentru canonul literar.

Interviu realizat de Mioara Baciu