Caloriile PLINE și caloriile GOALE

„Alimentele pe care le consumaţi determină în mod semnificativ longevitatea – sau

cât de mult vă veţi bucura de viaţă şi cât de reuşită va fi viaţa pe care v-o faceţi singuri.”

(Dr. Kirschner, Live Food Juice)

Cuprins:

1. Noțiunea de CALORIE

2. Caloriile, sănătatea și viața

3. Calorii „PLINE” și calorii „GOALE”

3.1. Calorii „PLINE”

3.2. Calorii „GOALE”

4. Efectele negative cauzate de consumul frecvent și îndelungat de calorii „goale”

5. Un exemplu în care, același produs, în stare naturală are calorii „pline”, iar după procesare are numai calorii „goale”

1. Noțiunea de CALORIE

„Omul este ceea ce mănâncă” (Lucretius) și „Spune-mi ce mănânci și îți voi spune ce ești.” (G. K Chesterton)

„Fiecare om este autorul propriei sale sănătăţi sau boli.” (Buddha)

Noțiunea de „calorie” cunoaște mai multe definiții, precum:

1. Unitate de măsură egală cu cantitatea de căldură care ridică temperatura unui gram de apă distilată, de la 19,5°, la 20,5°C.

2 Cantitate de căldură egală cu o calorie.

3 Unitate de măsură care indică valoarea energetică a unui aliment.

4. Unitate de măsură pentru energie, egală cu cantitatea de căldură necesară pentru a ridica temperatura unui gram de apă, aflată la presiune atmosferică normală, de la 14,5°C la 15,5°C.

Caloria, notată „cal”, este 1 gram de apă distilată = 1 cm3.

Pentru „calorie”se folosesc noțiunile de calorie „mică”, notată „cal”, și de calorie „mare”, notată cu „Cal” sau „Kal”. 1 Cal / Kal = 1.000 cal / kal.

Caloria este o unitate de măsură tolerată a energiei termice. Această unitate a fost înlocuită în Sistemul internațional de unități cu „Joule”. În Sistemul Internațional, 1 calorie = 4,1868 Joule.

2. Caloriile, sănătatea și viața

„Dacă nu ești propriul tău medic, ești un prost.” (Hipocrate) A nu-ți cunoaște propriul corp este primul pas către o sănătate precară.

„O singură deficienţă vitaminică poate deregla întregul organism.” (Earl Mindell)

În nutriție, caloriile se refera fie la „cantitatea de energie pe care un aliment sau o băutură o oferă corpului”, fie la „energia consumată de corp”.

Corpul uman necesită calorii pentru a supraviețui.

Altfel spus, fără consumul de calorii din alimente și din băuturi, celule corpului nu ar mai avea energia necesară pentru a ne menține în viață și ar începe să se descompună, iar organele interne ar începe să nu mai facă față proceselor necesare pentru a ne menține în viață.

Prin digestie, corpul absoarbe energia de care are nevoie, energie care provine din mâncare și din băuturi.

Majoritatea alimentelor și a băuturilor pe care le consumă corpul furnizează calorii, care ajută la alimentarea celulelor și la menținerea funcționării eficiente a organismului.

Menținerea unei bune sănătăți se asigură printr-un un consum optim de calorii, adică prin consumarea numai a acelor calorii care sunt necesare funcționării eficiente a organismului, în diversitatea activităților sale.

Atât consumul de calorii peste necesarul corpului, cât și consumul de calorii sub necesarul corpului cauzează serioase probleme pentru sănătate și pentru viața corpului.

Prin consumul prelungit de calorii în plus față de necesarul zilnic corpul stochează surplusul de calorii sub formă de grăsime, ducând la o creștere în greutate în timp.

Pe termen lung, surplusul caloric continuu poate contribui la apariția unor probleme de sănătate, precum cele menționate în cele ce urmează.

Prin consumul timp îndelungat calorii în minus (deficit caloric) față de necesarul zilnic, pe termen scurt va avea loc pierderea în greutate, dar, pe termen lung, poate cauza anemie, oboseală, stagnarea creșterii, slăbirea masei musculare, o încetinire a metabolismului, deficiențe de vitamine și minerale (avitaminoză) și poate crește riscul de osteopenie, afecțiuni cardiovasculare, diabet de tip 2 și problemele pot deveni grave, până la deces.

Consumarea de alimente sărace în calorii goale, dar bogate în nutrienți esențiali, poate susține controlul greutății pe termen lung, oferind totodată organismului vitaminele și mineralele de care are nevoie pentru o sănătate generală mai bună.

Distribuie articol

3. Caloriile „PLINE” și caloriile „GOALE”

„Ne săpăm mormântul cu dinţii mâncând”

Caloriile consumate de corp se împart în două categorii, în calorii „pline” și în calorii „goale”.

Este foarte importantă cunoașterea diferenței dintre caloriile „pline” și caloriile „goale”.

3.1. Calorii „PLINE”

„Sănătatea este o convenţie între tine şi corpul tău.” (Terri Guillemets)

„Să îți dorești să fii sănătos este o parte din sănătate.” (Seneca)

Caloriile „pline”, sunt caloriile „bune”, sunt caloriile pe care le consumă organismul din alimentele bogate în nutrienți, sunt caloriile din care organismul își extrage macronutrienții necesari unei funcționări optime.

Caloriile „pline” sunt caloriile „dense în nutrienți” și acestea provin din alimente care oferă, pe lângă calorii și nutrienți valoroși.

„Caloriilor pline“ provin, în principal, din:

carne slabă, din surse naturale, neprocesată;

cerealele;

fibre;

fructe;

lactate, din surse naturale, neprocesate;

leguminoase;

minerale;

pește;

plante;

fructe;

semințe oleaginoase (care conține ulei, din care se poate extrage ulei);

proteine;

rădăcinoase;

semințe;

uleiurilor neprocesate, de calitate;

vitamine etc.

3.2. Calorii „GOALE”

„Medicii toarnă medicamente despre care nu ştiu mai nimic, cu scopul de a vindeca boli despre care ştiu şi mai puţin, în oameni despre care nu ştiu nimic.” (Voltaire)

„Boala este încălcarea legilor naturii.” (Charles Simmons)

Caloriile „goale” sunt caloriile „sărace sau chiar goale în nutrienți”, care nu ne vor hrăni organismul în niciun mod, ci, din contră, îi vor epuiza resursele, iar pe termen lung vor duce la îmbătrânire prematură și la tot felul de boli.

Altfel spus, „caloriile goale“, „nu conţin elemente nutritive” (precum minerale, vitamine, proteine, acizi grași omega 3, fibre), adică „sunt goale, lipsite de elemente nutritive”, fapt pentru care „nu aduc beneficii pentru sănătate”.

Pe zi ce trece, o parte tot mai mare din alimente sunt tot mai mult prelucrate, procesate, energia fiind singurul element pe care acestea îl aduc; această energie (lipsită de elemente nutritive) a primit titlul de „calorii goale” tocmai pentru lipsa nutrienţilor care să o însoțească.

„Caloriilor goale“ provin, în principal, din:

alcoolul;

batoanele de ciocolată,

băuturile zaharoase / carbogazoase,

carbohidrații,

cărnuri;

condimente;

dulciuri;

făina intens rafinată;

grăsimile solide;

gustările industriale;

mâncarea de tip fast-food;

produsele cu grăsimi complete;

produsele procesate cărora structura originală le-a fost alterată prin prelucrare;

sucuri;

uleiurile procesate;

zahărul și zaharurile adăugate.

Spre exemplu, alcoolul, are o valoare energetică deosebit de mare.

O singură bere aduce un aport de calorii comparabil cu consumul unui pachet de chipsuri, însă conținutul lui de minerale, vitamine sau alți nutrienți este practic zero.

De aceea se spune că „alcoolul conține calorii goale” pentru că aceste calorii dau energie unei persoane, însă din punctul de vedere al alimentației (al elementelor nutritive necesare corpului) nu aduce aproape nimic.

Când mâncăm alimentele care conțin numai calorii „goale”, efectiv și în mod real „mâncăm, dar nu ne hrănim”.

Exemplul frecvent dat este cel cu cartofilor prăjiți, care doar îngrașă.

La polul opus se situează „super-alimentele”, care conțin calorii puține și nutrienti din abundență.

Când „mâncarea bogată și gustoasă” ajunge să fie o combinaţie de zahăr, făină rafinată şi grăsimi industriale, atunci se ajunge la o mâncare (1) cu densitate energetică mare, (2) dar cu densitate nutritivă mică.

Mai mult, unele componente pot fi nu doar goale, ci chiar nocive pentru metabolism, sistem endocrin, cardiovascular şi chiar starea psihică.

Extrema opusă o constituie alimentele hrănitoare, dense nutriţional, cele care aduc o diversitate de nutrienţi de calitate; uneori acestea vin și cu multă energie, cum este cazul seminţelor, uleiurilor de calitate, cerealelor, fructelor uscate sau a produselor din lapte natural, neprocesat.

Unele alimentele sunt uşoare energetic, dar bogate din punct de vedere al substanţelor utile, adică sunt sărace caloric, dar dense nutritiv.

„Sărace caloric” este antonimul (care are sens contrar) „caloriilor goale”.

Alimentele care aduc maximum de beneficii pentru sănătate sunt alimentele dens nutritiv.

4. Efectele negative cauzate de

consumul frecvent și îndelungat de calorii „goale”

„Medicii sunt mulți în titlu, dar foarte puțini în realitate. Cei care au cu adevărat vocație reprezintă un mic procent din total.” (Hipocrate)

„Frumoase la vedere și plăcute la mâncare sunt produsele care ne omoară.”

Conștient sau nu, caloriile goale sunt consumate pentru plăcere, și nu pentru menținerea stării de sănătate, care se asigură prin consumul de proteine, carbohidrați și grăsimi.

Grăsimile și zahărul adăugate la alimentele și băuturile cu „calorii goale” vor face ca acestea să aibă un gust bun (chiar foarte bun) și să dea dependență față de consumul acestora, ceea ce va duce la consumul lor în exces, la creștere în greutate și la probleme de sănătate și, posibil, și la unele deficiențe nutriționale (deficit de vitamine, minerale sau fibre).

În plus, caloriile goale, în special zaharurile adăugate, sunt digerate rapid de către organism, care nu se va sătura (nu îi va potoli foamea), iar peste o oră va simți din nou senzația de foame.

La aceste efecte negative se adaugă și riscul de dependență, așa-numita „poftă de dulce”, cauzată și întreținută de consumul frecvent de calorii goale, și favorizarea procesului de inflamație.

Caloriile „goale” sunt „false alimente” care sunt în fapt doar „deșeuri pentru organism”, care dezechilibrează, care încetinesc metabolismul și care, consumate frecvent și pe termen lung, duc la maladii grave.

Dintre cele mai grave efecte negative pentru organism, cauzate de consumul excesiv de calorii goale sunt de amintit:

Alzheimer;

boli cardiovasculare, hipertensiune arterială / bolile de inimă;

cancer;

colesterolul mărit;

creșterea în greutate;

deficiențe nutriționale;

dependență;

diabet zaharat;

îngrășarea;

nu potolesc foamea, și cauzează din ce în ce mai multă foame, scăderi de energie și creșteri de oboseală;

nu sunt hrănitoare, ci doar oferă zaharuri și grăsimi rele;

obezitate;

Parkinson

problemele digestive, constipația.

5. Un exemplu în care, același produs, în stare naturală

are calorii „pline”, iar după procesare are numai calorii „goale”

Fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate, iar sănătatea depinde de ce mâncăm,

când mâncăm şi cum mâncăm, fapt pentru care trebuie să ne hrănim sănătos,

nu cu îmbuibarea care ne îmbolnăveşte, ne întunecă mintea şi ne produce moartea !

În cele ce urmează se prezintă exemplul cu laptele:

1) în timp ce laptele vândut de producători este un lapte curat, natural, bio, cu toate elementele nutritive nemodificate,

2) laptele din marile magazine alimentare, deținute numai de străini, este total diferit de cel vândut direct de producătorii români, este un zer îmbogățit cu tot felul de proteine vegetale sau animale, care nu mai are (aproape) nimic comun cu adevăratul lapte natural.

Procesatorul ia laptele de la producători, după care îi scoate grăsimile și practic ce rămâne nu mai e lapte, e un zer.

După ce a rămas zer, care nu mai are nimic în el din grăsimea sa naturală, din elementele sale nutritive, este trecut mai departe la reconstituirea lui în lapte cu o anumită grăsime, care este obținută din lapte praf.

Următorul pas este adăugarea de proteină vegetală sau animală, iar după ce este adus la grăsimea normală, care este, în general, între 1,5% și 3,5%, merge la stocare și apoi la consumator.

Procesatorul extrage grăsimea din lapte, pe care o transformată în smântână și/sau în unt.

Dacă la prețul laptelui de la raft, se adăugă prețul obținut de procesator pe kilogramul de unt, care este destul de mare, atunci prețul laptelui reconstituit ajunge să fie, în final, de până la 15 ori mai mare decât prețul cu care producătorul a vândut laptele en-gros.

Așa se ajunge ca, în loc de un lapte curat, natural, bio, cu toate elementele sale nutritive intacte, să consumăm un zer îmbogățit cu tot felul de grăsimi, adică un lapte cu calorii „goale”, obținute din laptele praf și din proteine vegetale sau animale, care nu mai are (aproape) nimic comun cu laptele adevărat, natural. (a se vedea în acest sens și https://agrointel.ro/147068/cristian-lungu-fermier-de-la-fermier-la-consumator-pretul-laptelui-creste-cu-peste-500)

„Calorii goale”, din laptele procesat, rezultă prin prelucrarea (procesarea) laptelui natural, în care sunt introduse, artificial, calorii care conțin numai energie, care nu numai că nu sunt beneficie pentru sănătate (pentru că nu conţin elemente nutritive), dar sunt chiar dăunătoare prin aceea că dezechilibrează, încetinesc metabolismul, iar pe termen lung duc la maladii grave, precum cele menționate anterior.

Cu laptele procesat, mâncăm, dar nu ne hrănim.

Astfel se explică de ce, de pe urma aceluiași lapte, produs cu multă trudă de țăranii noștri, „Bieţii ţărani români! Se culcă flămânzi şi se trezesc datori.”(Vasile Ghica), în timp ce firmele străine care îl procesează și îl comercializează obțin profituri enorme, dar care, prin diferite inginerii fiscale (stil suveică), fie nu le reflectă corect în contabilitatea lor, fie sunt transferate în străinătate fără a fi impozitate.

Prin procesarea laptelui natural se ajunge în situația în care acesta se transformă dintr-un produs „bogat din punct de vedere al substanţelor utile”, în unul cu „caloriilor goale”: 100 de calorii din laptele natural se vor transforma în elemente bogat nutritive pentru organism, vor contribui la detoxifierea, la purificarea și la buna funcționare a acestuia, în timp ce aceleași 100 de calorii din laptele natural, după procesare, se vor transforma în 100 de calorii „goale”, adică se vor transforma în grăsime, reziduuri, colesterol etc.

Noțiuni:

Digestia este procesul prin care corpul descompune alimentele, transformându-le în nutrienți pe care îi poate absorbi, și implică etape precum mestecarea, descompunerea în stomac, absorbția în intestinul subțire și eliminarea deșeurilor. Pentru o digestie optimă, este important să mestecăm bine mâncarea, să avem o dietă bogată în fibre, să fim activi fizic și să evităm alimentele care provoacă disconfort.

Osteopenia este o afecțiune în care densitatea minerală osoasă este mai scăzută decât cea normală, dar nu este la fel de severă ca osteoporoza. Aceasta reprezintă un stadiu incipient de pierdere osoasă, ce poate duce la osteoporoză, și este adesea asimptomatică, fiind descoperită prin screening regulat sau o fractură. Un diagnostic precoce și un tratament adecvat pot încetini progresia către osteoporoză.

Produsele fast food includ o gamă largă de opțiuni, precum hamburgeri, pizza, shaorma, kebab, sandvișuri, cartofi prăjiți, precum și produse de patiserie și gustări internaționale precum burrito și falafel. Acestea sunt de obicei ambalate pentru a fi consumate rapid și sunt populare pentru comoditate, deși multe sunt bogate în zahăr, sare, grăsimi, având o densitate energetică mare, dar cu densitate nutritivă mică.

Procesarea alimentelor este orice acțiune, de la cele mai simple la cele mai complexe, care modifică starea naturală a alimentelor pentru: 1) a le face mai consumabil;, 2) a le păstra mai mult timp; 3) a le îmbunătăți caracteristicile; 4) a le face mai plăcute, până la a crea dependență (nesănătoasă) de acestea. Aceasta include: 1) operațiuni precum spălarea, tăierea, congelarea, coacerea, adăugarea de zahăr, sare, conservanți, ingrediente care duc la dependență etc., 2) procese industriale mai complexe, precum extrudarea. Exemple de alimente procesate: făina și alimentele care o conțin, zaharul, conservele, produsele pasteurizate la temperaturi înalte, lactatele obținute industiral (din lapte praf de exemplu), nucile și semințele prăjite. Mâncând natural, adică alimente bogate în micronutrienți (vitamine, minerale, enzime) putem preveni bolile și prelungi viața.

Extrudarea alimentelor este un proces de „gătire prin extrudare”, unde amestecuri de ingrediente (în special amidonoase, precum cereale și leguminoase) sunt forțate printr-un extrudor sub presiune și căldură. Acest proces modifică structura ingredientelor, crește digestibilitatea amidonului și a proteinelor și permite crearea de forme variate pentru alimente. Parametrii precum temperatura, presiunea, umiditatea și viteza șurubului influențează textura, densitatea și calitatea produsului final.

Grăsimile trans se obțin printr-un procedeu chimic. Producătorii au început să facă abuz de acest tip de grăsimi, deoarece ele ajută: la prelungirea prospețimii alimentelor, permit păstrarea acestora pentru un termen mai îndelungat; le face să arate mai atrăgătoare pe rafturile magazinelor; la prelungirea prospețimii acestora, a termenului de garanție și a aspectului atrăgător în rafturile magazinelor. Grăsimile trans artificiale sunt considerate cel mai periculos tip de grăsimi deoarece au efecte devastatoare asupra organismului uman. La fel ca grăsimile saturate în exces, grăsimile trans ridică nivelul colesterolului rău (LDL). Acizii trans mai au un efect nociv, reducând concomitent nivelul colesterolului bun (HDL). Prin consumul lor apare riscul crescut de: infarct miocardic; accident vascular cerebral; diabet; alte afecțiuni asociate cu inflamația etc.

Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

Bibliografie

Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Calorie

https://www.facebook.com/kobe.razvandarea/posts/totul-despre-calorii-ce-sunt-cum-le-calculam-de-cate-avem-nevoiece-sunt-caloriil/1389004614615625/

https://www.driedfruits.ro/blog/info-sanatate-nutritie/50-de-alimente-sarace-in-calorii-care-sunt-sanatoase?srsltid=AfmBOooVZVMcW991RUkyuY0qBXCCYNaFhYizvDJt8pkmUzXA1BWpZDBZ

https://www.facebook.com/groups/623138292710011/posts/1094057162284786/?_rdr

https://www.superfit.ro/blog/ce-sunt-caloriile-goale-trebuie-sa-le-eviti/

https://adevarul.ro/stiri-locale/slatina/ce-sunt-caloriile-goale-si-cat-de-des-ar-trebui-2009491.html

https://www.dcmedical.ro/lifestyle/nutritie-si-diete/dieta-detox/caloriile-goale-ce-sunt-si-ce-impact-au-asupra-sanatatii_650478.html

https://saladbox.ro/ro/calorii-goale-versus-densitate-nutritiva

https://valentinvasile.ro/ce-alimente-consumam-pentru-ne-hrani-eficient-organismul/

https://www.dcnews.ro/atentie-la-alimentele-care-contin-calorii-goale-care-sunt-si-de-ce-trebuie-sa-le-limitati-consumul_892768.html

https://www.cristianmargarit.ro/2007/06/caloriile-goale/

https://www.caloria.ro/ce-sunt-caloriile-goale-si-in-ce-alimente-se-gasesc-d14125/

https://www.metabolicbalance.ro/blog/grasimile-trans-ce-sunt-si-cum-ne-afecteaza-sanatatea

https://www.superfit.ro/blog/ce-sunt-caloriile-goale-trebuie-sa-le-eviti/