Viaţa la stână. Povestea incredibilă a stânei de pe Transalpina, unde găseşti bucate tradiţionale din carne de oaie

Dacă vizitezi Transalpina în această vară nu trebuie să ratezi Stâna Ştefanu. Aici găseşti bucate tradiționale proaspete și gustoase din carne sau lapte de oaie şi un muzeu de ii și obiecte tradiționale, trei câini ciobănești și cojoace în care să-ți faci poze. Şi nu este tot, te poţi caza peste noapte, gratis.

Distribuie articol

Stâna Ștefanu are o poveste care a început încă din anul 1964, când familia Gheorghe și Raveca Băbu din Novaci, Gorj, a venit pentru prima oară în muntele Ștefanu, aflat pe Transalpina, între Rânca și Obârșia Lotrului. Din 1964 până în prezent, familia Băbu a rămas pe timpul verii cu animalele în muntele Ștefanu, având stâna dintotdeauna la marginea drumului. În fiecare vară, familia Băbu ducea o viață ca oricare altă familie de ciobani: muls oi, făcut brânză, făcut mâncare la ciobani, dormit în stână sau cu cojocul lângă oi, în fine... un trai cu bune și cu rele, ca toate cele ciobănești. Drumul Transalpina fiind neasfaltat, rareori treceau mașini. Dacă treceau, erau, fie ciobani cu camionete, fie pădurari cu furgonete, fie turiști străini cu mașini de teren. În 2008 drumul a început să fie asfaltat și povestea cu preparatele ciobănești a început și ea. Cum? Datorită turiștilor care au venit cu ideea! Ei intrau în stână să cumpere telemea și vedeau mâncarea familiei fierbând pe foc în ceaune și, într-un moment de neatenție al gazdei, turiștii îi mâncau mâncarea din ceaune: „...ooops, am luat o bucățică de poftă, sperăm că nu vă supărați...”. Dar într-o zi, când a rămas fără nicio bucățică de mămăligă pe masă, băcița le-a zis: „Domnilor turiști, mi-ați mâncat toată mâncarea ciobanilor, ce e de făcut?” Turiștii „vinovați” i-au răspuns: „Faceți mai multă mâncare, să ne dați și nouă! faceți o mămăligă maaaaare și dați-ne cu brânză și carne din ceaun, să ne-ajungă tuturor și să fim toți fericiți! Dar să nu schimbați nimic la stână: nu vrem termopane, îmbunătățiri și nici curent electric! lăsați totul așa, și continuați să preparați aceste produse ca și cum le-ați face pentru copiii voștri!”

.. și așa a început povestea „Stâna Ștefanu”. Nimeni din familie nu se numea Ștefan, ci muntele. Familiei parcă îi era și ciudă că nu avea niciun membru cu numele Ștefan. Spunem „nu avea”, pentru că în 2012 a venit un Ștefan în familie: este vorba despre nepoțelul familiei, care s-a născut în ziua de Sfântul Ștefan și căruia îi place foarte mult la stână!

Așadar, Stâna Ștefanu este o stână de ciobani, de mici producători, nu firmă. Cea mai mare parte din banii câștigați vara, intră în iernatul oilor, plata ciobanilor, plata taxelor, a impozitelor etc. Numai cine nu are animale își poate închipui că e simplu! Dar familia este foarte fericită pentru toate aprecierile primite de la turiști. Membrii ei (care vă așteaptă vara la o mămăligă cu brânză și un tocan de oaie) sunt: Gheorghe (Dede) Băbu, Marioara Băbu, Bogdan Băbu, Ramona Băbu și micul Flavius Ștefan Băbu.

Stâna Ştefanu este situată la 18 km de Rânca şi la 10 km de Obârşia Lotrului. Familia Barbu sunt proprietarii acestei stâne puţin mai obişnuite care oferă turiştilor bunătăţi, o porţie generoasă de tocan, după cum o numeşte băciţa Mărioara, murături, smântână şi brânză de oaie.

Cei care doresc se şi pot caza la stână, dar condiţiile sunt cele specifice, adică nu există reţea de alimentare cu energie electrică, dar, în schimb, turiştii se vor bucura de liniştea naturii. An de an, români cunoscuţi din diferite domenii, de la actori celebrii şi până la oameni de afaceri, poposesc la stână pentru a gusta din mâncarea pregătită în mod tradiţional.„Anul ăsta îi aşteptăm cu surprize multe. O să le pregătesc celor care vin la Stâna Ştefanu celebra tocană de oaie sau de vită, brânza de la Stâna Ştefanu, bulz ciobănesc cu cârnaţi, tocană din carne de oaie şi de vită, iar telemeaua de oaie va fi nelipsită!”, a spus băciţa Mărioara Băbu. Stâna Ştefanu a fost înregistrată la Oficiul de Stat de Invenţii şi Mărci. Denumirea stânei este preluată de la muntele unde se află.

„Am fost pe aici, în urmă cu câțiva ani si a fost SUPER! „

„Dor dor de pastramă”, sunt doar câteva din mesajele lăsate pe pagina de socializare de cei care au trecut pe aici.

Transalpina este drumul care face legătura între Transilvania şi Oltenia. Situată la peste 2.000 de metri altitudine, Transalpina este cel mai înalt drum din România care poate fi traversat cu maşina, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 metri). Asfaltarea şi modernizarea acestei şosele au luat startul în 2009, pe o distanță de 148 kilometri, între Sebeş-judeţul Alba şi Bengeşti- Gorj.