Valeru Ciurea, consultant artistic CJCA Olt: TEZAURE UMANE VII 2019

Valeru Ciurea, consultant artistic CJCA Olt: TEZAURE UMANE VII 2019

08:17 25.10.2019
0

Județul Olt are, începând de vineri 1 martie 2019, încă două nume pe lista celor care poartă titlul onorific de „Tezaur Uman Viu“: Constantin Nițu de la Cornățelu, meșter în realizarea țesăturilor și cusăturilor și Gheorghe Tănase meșter în prelucrarea lemnului, de la Corbu.

Distribuie articol

Aceștia se adaugă celorlalte două Tezaure Umane Vii din județul Olt, care au primit titlul în anul 2015: Dumitru (Mitrel) Liceanu, meșter cojocar din Vădastra și Petre Feraru, vătaf de căluș din Beria-Oporelu. Dosarele de candidatură ale celor patru purtători ai acestui onorant titlu au fost întocmite de Valeru Ciurea, consultant artistic în cadrul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Olt (actualmente secție a Centrului Județean de Cultură și Artă Olt), înaintate de Consiliul Județean Olt prin instituția CJCPCT Olt Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de pe lângă Ministerului Culturii și Identității Naționale și preluate de către specialiști pe domeniile respective din cadrul acestei comisii.

În organizarea Ministerului Culturii și Identității Naționale, și a Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, vineri 1 martie 2019, în Aula Ministerului Culturii și Identității Naționale a fost organizat evenimentul „Gala Tezaure Umane Vii – 2019”. Ministrul Culturii și Identității Naționale, domnul Valer-Daniel Breaz, alături de Secretarul de Stat domnul Alexandru Pugna și de academician Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“, membră titulară a Academiei Române, președintele Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial au fost cei care au rostit alocuțiuni în deschiderea evenimentului. „Ne-am născut, trăim sau traversăm, adesea, prin această lume fină a satului românesc, ne bucurăm, de la primii ani ai copilăriei până la senectute, de meșteșugul țăranilor noștri, de doine și de horele rotunde, de cântecul și jocul popular, de talentul rapsozilor și de măiestria creatorilor de măști, a meșterilor olari, cojocari sau a meșterilor în prelucrarea lemnului și a metalului. Dibăcia fiecăruia ne uimește și are, cu siguranță, conotații sacre. Este și motivul pentru care evenimente precum această „Gală a Tezaurelor Umane Vii” sunt de natură să ne întoarcă din drumurile noastre prea grăbite către tihna și statornicia tradițiilor autentice, către acest patrimoniu spiritual unic pe care românii îl propun lumii întregi”, a spus Ministrul Culturii și Identității Naționale, domnul Valer Daniel Breaz. Domnul Alexandru Pugna, Secretar de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a spus: „Este un moment deosebit pe care Ministerul Culturii și Identității Naționale l-a gândit într-o zi importantă pentru spiritualitatea românească, ziua în care sărbătorim Mărţişorul, element intrat în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, zi în care cei care vor primi acest titlu onorific de „Tezaur Uman Viu“ au venit să primească, în mod oficial, recunoştinţa autorităţilor române pentru faptul că se dovedesc a fi adevăraţi păstrători ai spiritului românesc, oameni care au moştenit şi au transmis mai departe o parte din spiritualitatea neamului nostru. Este îmbucurător faptul că astăzi avem prilejul de a fi alături de noi aceşti oameni minunaţi şi iată că majoritatea dintre ei au venit îmbrăcaţi în costumul tradiţional adevărat, costumul ce reprezintă neamul nostru românesc din zonele pe care dumnealor le reprezintă. Să le mulţumim pentru faptul că reuşesc să ţină aprinsă flacăra spiritului românesc, al tradiţiei neamului nostru care iată fac parte din sufletul poporului român”. La rândul său, doamna academician Sabina Ispas, președintele Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a spus: „Aceşti păstrători de tradiţie sunt cei care trăiesc în realitatea spaţiului şi culturii româneşti, acea cultură care are sute de ani de evoluţie, care este un proces din momentul formării limbii şi culturii până astăzi. Prin contactele culturale ne oferă o sumedenie întreagă de informaţii pe care, dacă n-am avea aceste tezaure umane vii, probabil că n-am putea să păstrăm reperele identitare. Este foarte important să remarcăm că aceste tezaure umane vii sunt cele care păstrează sistemul cultural al acestui spaţiu. Tezaurele umane vii sunt nişte repere culturale care transmit informaţie, o păstrează şi au o foarte mare funcţie educativă şi formativă”. Programul Tezaure Umane Vii este o inițiativă a UNESCO privind salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial ce vizează identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care creează, păstrează și promovează valorile românești tradiționale. Titlurile de Tezaur Uman Viu sunt acordate de către o comisie formată din speciali ști în cercetare, din mediul academic, universitar, muzeografi, cei care formează Comisia Na țională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

La evenimentul de acordare a titlurilor de anul acesta au participat atât specialiştii numiți mai sus cât și reprezentanți ai Ministerului Culturii și Identității Naționale, ai unor instituții de cultură din țară precum și public interesat. În cadrul Galei de anul acesta, moderată de doamna cercetător științific doctor Doina Ișfănoni a fost acordat titlul de „Tezaur Uman Viu” următorilor:

1. Teodora Purja, rapsod popular din satul Agrieş, judeţul Bistriţa-Năsăud;

2. Moise Gavra, meşter cojocar din Vărzarii de Jos, judeţul Bihor;

3. Şerban Terţiu, meşter în realizarea măştilor tradiţionale din satul Chircari, judeţul Vrancea;

4. Szoke Tiber, meşter dogar din satul Harale, judeţul Covasna;

5. Pavel Caba, meşter în prelucrarea lemnului din comuna Nereju, judeţul Vrancea;

6. Nicolae Vădan, constructor de instrumente muzicale din lemn din Cluj-Napoca, judeţul Cluj;

7. Anica Fichioş, meşter în prelucrarea fibrelor şi firelor textile, comuna Oituz, judeţul Bacău;

8. Iosif Iepure, păstrător al obiceiului „Junii din Şcheii Braşovului”, municipiul Braşov, judeţul Braşov;

9. Mircea Lac, meşter în prelucrarea lemnului şi metalului din Deva, judeţul Hunedoara;

10. Constantin Niţu, meşter în realizarea ţesăturilor şi cusăturilor din comuna Cornăţelu, judeţul Olt;

11. Rafila Moldovan, rapsod popular din satul Idicel Pădure, judeţul Mureş;

12. Gheorghe Tănase, meşter în prelucrarea lemnului din comuna Corbu, judeţul Olt.

Din anul 2008, anul în care a fost demarat acest program, și până astăzi, 55 de români au primit titlul de Tezaur Uman Viu. Titlurile au fost acordate de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de pe lângă Ministerul Culturii și Identității Naționale în sesiunea 2018. Titlul lui Constantin Nițu a fost înmânat fiului său, Viorel Nițu, meșterul neputând participa din motive de sănătate. Fiica meşterului Augustin Pall, meşter în ceramică din Corund, judeţul Harghita a primit titlul de „Tezaur Uman Viu” care i-a fost acordat de comisie la o ediție anterioară. Distincţia i-a fost înmânată fiicei sale, pentru că acesta a decedat. Fiecare creator popular laureat a avut parte de un laudatio susținut de specialistul din cadrul Comisiei care i-a preluat dosarul: Cercetător științific dr. Marian Lupașcu (pentru Teodora Purja); Cercetător etnolog dr. Doina Ișfănoni (pentru Moise Gavra); Cercetător științific Corina Mihăescu (pentru Șerban Terțiu); Conferențiar universitar dr. Delia Suiogan (pentru Szőke Tibor); Cercetător etnolog dr. Doina Ișfănoni (pentru Pavel Caba); Etnomuzicolog dr. Mircea Cîmpeanu (pentru Nicolae Vădan); Muzeograf Eva Giosanu (pentru Anica Fichioș); Dr. Ligia Fulga (pentru Iosif Iepure); Cercetător etnolog dr. Doina Ișfănoni (pentru Mircea Lac); Cercetător științific Corina Mihăescu (pentru Constantin Nițu); Cercetător științific dr. Iulia Wisoșenschi (pentru Rafila Moldovan) și Dr. Anamaria Iuga (pentru Gheorghe Tănase). Au mai fost prezente, în calitate de invitate, alte două purtătoare ale titlului de Tezaur Uman Viu, titluri acordate la ediția din anul 2015: Mariana Gligor, tulnicăreasă din Câmpeni, judeţul Alba (care a susținut un scurt recital la tulnic împreună cu nepoata sa) și Domnica Trop, rapsod popular din comuna Isverna, judeţul Mehedinţi care, deasemenea a susținut un scurt recital. Doamna academician Sabina Ispas, președintele Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a menționat faptul că în cadrul acestor gale nu este vorba despre o premiere, titlurile fiind onorifice, ci despre o recunoaştere: „Recunoaşterea aceasta înseamnă şi asumarea unor responsabilităţi şi din partea celui care primeşte titlul şi din partea reprezentanţilor şi autorităţilor culturale care trebuie să sprijine păstrarea şi mersul mai departe a acestui tezaur. Comisia are grijă întotdeauna să se uite la sistemul culturii tradiţionale şi la cât poate fi el de eficient în momentul de faţă“. Ministrul Culturii a mai subliniat: „Cultura română este prin excelenţă privilegiată prin existenţa unor importante categorii de oameni tezaur, păstrători şi transmiţători ai unei dimensiuni autentice a spaţiului rustic patriarhal. (…) Încercăm ori de câte ori avem ocazia să facem cuvenitele reverenţe în faţa unor repere ale culturii tradiţionale, oameni, arte şi idei, promovându-le ca valori definitorii pentru identitatea noastră naţională.“ La finalul evenimentului, în holul Ministerului Culturii și Identității Naționale a fost vernisată o expoziţie cu obiecte tradiționale realizate de meșteri populari laureaţi ai ediției 2018 a programului Tezaure Umane Vii.


Elena Alexandru

Elena Alexandru

Profesia nu este deloc una ușoară, ci e chiar extrem de solicitantă, plină de dinamism ce aduce noi provocări în fiecare zi. Este însă foarte frumoasa. Recent am împlinit 19 ani de când profesez această minunată meserie.

Scrie un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii, te rugăm să te autentifici.

Conectare



Cont nou



Resetare parolă