Mărțișor, Capul primăverii

Mărțișor, Capul primăverii

14:05 02.03.2020
0

Martie cea mai nesănătoasă lună. Mart se numără din ziua de Sf. Toader și ține mai tot postul. În ziua ceea femeile până la amiază se lau, ca să fie sănătoase și să nu aibă visuri rele, că visuri rele ca în luna lui Mart n-ai tot anul… visurile rele sunt din pricina strigoaicelor, că atunci umblă mai tare.\" - Elena Niculiță – Voronca, Datinile și credințele

poporului român adunate și așezate în ordine mitologică.

Distribuie articol

Ultimul reper al iernii este Capu’ Primăverii, care semnifică în calendarul popular sfârșitul iernii și începutul primăverii. Aflăm din calendarul popular că zilele îndrăgostiților se întindeau de la sfârșitul lunii februarie până la sfârșitul lunii martie. Astfel, în Ținutul Pădurenilor și pe Valea Mureșului se sărbătoreau Pomana lui Sântoader, Popelnicul și Strigarea peste sat. Acestea erau oarecum asemănătoare cu ceea ce se întâmpla în aceste zile în zona de sud a țării, unde era sărbătorit Dragobetele. Aceste sărbători erau practici de prevenire și de interdicții menite a apăra și îmbuna divinitatea fecundității. Existau credințe conform cărora, dacă o femeie punea în aceste zile mâna pe un bărbat străin, va fi drăgăstoasă tot anul.

În aceste zile, de Sântoader, din zăpada netopită, fetele își făceau rezerve pentru a se spăla la anumite sărbători din timpul anului, pentru a fi plăcute de flăcăi. Când fetele și flăcăii se sărutau făceau un jurământ pe care dacă nu îl păstrau erau pedepsiți de diavol și sfârșeau în iad. În ziua de 24 era interzis lucrul, iar cine lucra în această zi va ciricăi ca păsările toată viața.

\"De te cerți în casă cu muierea sau bărbatul îți va merge ca dracu’ la lucru iar păsările îți vor mânca cucuruzul ce-l pui în țarină.\"

Se credea că „e bine de ziua paserilor să chemi pe sară babele pricepute în legat de dragoste, să-ți zică ursitul”. Cu toate acestea, Dragobetele are un rol minor în cadrul obiceiurilor și tradițiilor, neavând manifestări ritualice proprii care să-l definească pe deplin. Martie este cunoscută și ca „luna buruienilor de tot felul”: urzici, ștevie, grâușor, ghiocei, micșunele, cocoșei, viorele, rujițe, fragi și brebenei. Pe Valea Mureșului, fetele strângeau în buchețele florile și buruienile și le aruncau pe o apă curgătoare, rostind un descântec. Fetele din Țara Zarandului aveau obiceiul ca, în prima săptămână a lui martie, să adune apa de ploaie și să se spele pe obraz și pe păr cu ea, ca să fie frumoase și să aibă pielea întinsă și catifelată.

Este timpul când apare șarpele, ca personaj mitologic și cu puteri miraculoase, care e „bun de leac”, de descântec de friguri și care apără întreaga comunitate dacă nu este lovit sau violentat, alungat sau vânat. În Țara Hațegului se zicea că cine pune mâna pe șarpe, rămâne sănătos tot anul. În zonele viticole din Ținutul Orăștiei, se credea că „neaua din mărțișor împuținează vinul”.

Material din Marcel Lapteș – Anotimpuri magico-religioase, Editura Corvin, 2011

Fotografii pixabay.com, piqsels.com, pikrepo.com, Adolph Chevalier, romaniadacia.wordpress.com


Sursa: Turist prin Romania
Sursa imagine: Mărțișor
Scrie un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii, te rugăm să te autentifici.

Conectare



Cont nou



Resetare parolă