Cifrele groazei: 37 de criminali și 39 de violatori au recidivat după eliberarea anticipată

Legea recursului compensatoriu, care a scos din pușcării oameni extrem de periculoși. a avut un efect devastator: 37 de criminali și 39 de violatori au recidivat după eliberarea anticipată! Mai exact, din 18.849 de infractori care au ieșit înainte de termen au recidivat 1299. Raluca Prună, ministrul Justiției din Guvernul Cioloș, a inițiat legea care a generat, după ce a fost modificată și mai mult în favoarea infractorilor în Parlament, adevărate drame.

La17 noiembrie 2016, Ministerul Justiţiei, condus atunci de Raluca Prună, a înaintat către CSM, pentru avizare, proiectul privind modificarea şi completarea legii privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare.

Guvernul Cioloș a pus pe tavă posibilitatea ca noua majoritate să forțeze eliberarea anticipată a politicienilor corupți. În procesul legislativ s-a ajuns la începutul guvernării PSD+ALDE, proiectul de lege fiind transmis de la Guvern către Senat, prima cameră sesizată, la data de 31.01.2017. Raluca Prună se apără ridicol și spune că precizează că în varianta iniţială ar fi ieşit din închisori aproximativ 1.700 de deținuți. Însă nu spune câți ar fi fost violatori, criminali sau politicieni condamnați pentru corupție.

Distribuie articol

Legea recursului compensatoriu a fost votată pe 9 mai 2017, de Camera Deputaților, decizională, cu 175 de voturi pentru, din partea PSD, ALDE, UDMR și minorități, și 85 împotrivă, de la PNL și USR. Forma ajunsă în Parlament a fost modificată substanțial de către actuala coaliție la putere.

Raluca Prună, ministrul Justiției în Guvernul Cioloș:

Legea nu distingea, nici în varianta iniţială, nici în varianta adoptată nu se făcea vreo distincţie în funcţie de infracţiuni şi vă explic şi de ce, că poate nu este uşor de înţeles de ce infracţiunile cu violenţă nu au fost exceptate. Legea aceasta a fost iniţiată ca urmare a unei obligaţii pe care România o are în urma numeroaselor condamnări la CEDO, pentru condiţii precare de detenţie.

Condamnările acestea s-au pronunţat de Curte în situaţii individuale, indiferent de infracţiunea pe care o săvârşise persoana care s-a plâns la Curte. Şi atunci, în aplicarea unei măsuri compensatorii, proiectul de lege trebuie să se adreseze tuturor. Condiţia de precaritate nu ţine seama, în opinia Curţii, de infracţiunea pentru care persoana este condamnată. Deci răspunsul este: nu se distinge între infracţiuni”.

Statistica a fost transmisă la solicitarea deputatului PNL Florin Roman și transmisă către Parlament sub semnătura ministrului Justiției, Ana Birchall, prin intermediul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul.