Federația Teatrelor Metropolitane (FTM) atrage atenția asupra unei situații care riscă să afecteze profund funcționarea teatrului de repertoriu în România.
Sub pretextul „reformei” și al „optimizării”, Ministerul Culturii reia vechi idei de comasare, reorganizare și chiar desființare a unor teatre de repertoriu.
Aceleași intenții, încă neasumate public, se conturează și la nivelul Primăriei Municipiului București.
⚠️ FTM spune: AJUNGE!
???? Teatrele de repertoriu au traversat tranziții, crize economice, pandemii, subfinanțări și lipsuri și, totuși, au continuat să construiască, să formeze, să țină vie o cultură publică într-o țară care își uită adesea valorile.
De mai bine de un secol, teatrul românesc a supraviețuit tuturor furtunilor.
???? În perioada interbelică, scenele României erau spații de efervescență intelectuală și de educație civică — locul unde se forma conștiința unei națiuni moderne, libere și demne.
???? În timpul războaielor, teatrul a rămas viu printre ruine: actorii jucau în barăci, în săli reci, în fața soldaților sau a civililor — pentru oricine mai avea nevoie să-și amintească de umanitate.
⛓️ În comunism, teatrul a devenit un refugiu al libertății interioare — adevărul se spunea prin metaforă, iar publicul învăța să citească printre replici.
Artiștii au ținut vie conștiința națională, chiar și sub presiunea ideologică.
Distribuie articol
După 1989, teatrul a fost printre primele instituții care a reunit oamenii. A devenit un spațiu al libertății recâștigate, al noilor generații de creatori, al dialogului cu publicul.
???? Apoi a venit pandemia: sălile s-au închis, dar teatrul nu s-a oprit.
Artiștii au continuat să joace — online, în curți, în piețe, în aer liber — găsind mereu o cale de a rămâne aproape de public, chiar și atunci când distanța era impusă.
???? Teatrele de repertoriu formează caractere, nu doar cariere.
Trupele permanente sunt organismul viu care face ca teatrul să respire, să evolueze, să își păstreze identitatea artistică.
Fără trupe stabile, teatrul devine o simplă industrie de evenimente.
Un teatru de repertoriu nu se face din proiecte trecătoare, ci din ani de muncă, încredere și continuitate între artiști, public și comunitate.
În loc să protejeze această structură esențială, autoritățile par preocupate să o dizolve.
❌ Teatrele de repertoriu nu trebuie pedepsite pentru că funcționează.
❌ Nu trebuie făcute vinovate pentru precaritatea sistemului cultural.
❌ Și, mai ales, nu trebuie puse în opoziție cu teatrul independent.
Autoritățile cultivă o falsă rivalitate între artiștii din sistemul public și cei independenți, prezentându-i pe primii drept „privilegiați” și pe ceilalți drept „victime ale sistemului”.
Aceasta este o minciună periculoasă.
Adevărul este că artiștii din teatrele de repertoriu își doresc colaborarea cu cei din mediul independent — o circulație firească de idei, estetici, experiențe și voci tinere.
Avem nevoie de programe reale de parteneriat, nu de politici care ne dezbină.
Un sistem sănătos înseamnă cooperare, nu concurență între cei care împart aceeași dragoste pentru teatru. ????
???? Ne tot spuneți că oamenii contează. Știm însă că, în logica administrativă, politicile și strategiile se construiesc pe cifre, statistici și bugete.
Hai să folosim cifrele pentru a construi, nu pentru a tăia.
Să le privim ca pe un instrument de dezvoltare, nu ca pe o justificare pentru comasare și desființare.
???? Cifrele pot arăta cât costă un teatru — dar nu vor putea niciodată să măsoare cât valorează.
???? În 2025, în România există județe întregi care nu au niciun teatru de repertoriu.
???? În Bistrița-Năsăud, Ialomița, Călărași, Mehedinți, Olt, Sălaj și Teleorman — nu există nicio instituție teatrală permanentă.
???? Județul Alba are doar un teatru de păpuși pentru copii, fără companie dramatică destinată publicului adult.
Cum poate o țară europeană să accepte ca sute de mii de oameni să nu aibă acces la teatru, la cultură, la educație prin artă?
Vreți o societate cultivată, cu putere de decizie, sau una vulnerabilă și ușor de manipulat?
De ce nu investim în extinderea rețelei de teatre, în deschiderea de secții și trupe noi acolo unde nu există nimic?
De ce să tăiem de la cei care produc cultură vie, în loc să ducem teatrul acolo unde lipsește cu desăvârșire?
???? De ani de zile se tot caută „soluții” care, în realitate, distrug:
reorganizări, externalizări, fuziuni artificiale, reducerea posturilor, marginalizarea trupelor permanente.
❓Ne întrebăm, așadar: chiar nu ați învățat nimic din istoria acestui popor?
❗Chiar nu înțelegeți că avem nevoie de teatre?
????️ Îi invităm pe cei care decid soarta culturii să vină în sălile noastre.
Priviți oamenii din public, trăiți alături de ei emoția unui spectacol.
Acolo veți înțelege de ce teatrul este esențial pentru viața unei comunități —
așa cum noi înțelegem importanța de a ne prezenta la vot ????️
???? Pentru că democrația și cultura se apără în același fel: prin participare. ✊
???? FTM cere Ministerului Culturii și PMB:
• să recunoască rolul fundamental al teatrelor de repertoriu și al trupelor permanente;
• să susțină prin finanțare și politici coerente colaborarea între teatrele de stat și sectorul independent;
• să repună cultura în centrul politicilor publice, nu la coada priorităților bugetare.
???? Teatrele de repertoriu sunt dovada că România încă are memorie, demnitate și vocație.
Dacă le distrugem, nu vom mai avea unde să ne privim ca națiune. ????????
FTM apără dreptul la cultură, la creație și la stabilitate!
Nu cerem privilegii. Cerem respect.
Pentru munca noastră. Pentru instituțiile noastre. Pentru publicul nostru.
Pentru a putea adăuga comentarii, te rugăm să te autentifici.